23 de definitzii pentru tun

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TUN tunuri s. n. 1. Arma de artilerie care arunca proiectile la distantza mare; p. gener. nume dat tuturor armelor de artilerie. ◊ Expr. A scapa k din (gura de) tun se spune cand cineva reusheshte sa fuga (scapand de o situatzie neplacuta). (Potzi) sa dai cu tunul se spune despre cineva care doarme adanc shi nu se trezeshte ushor sau despre un loc unde nu se afla nicio fiintza vie. ◊ (Pus pe langa un verb i intensifica actziunea; pe langa un adjectiv i da valoare de superlativ; adverbial) A inghetzat tun. Sanatos tun. 2. (In sintagma) Tun electronic = parte a unor tuburi electronice care produce un fascicul filiform de electroni cu aceeashi viteza. 3. (Inv. shi pop.) Tunet. Lat. tonus.

tun1 [At: PSALT. HUR. 86722 / Pl: ~uri (inv) ~e (1) ~ure / E: pvb tuna] 1 sn (ivp) Tunet (1). 2 sn (Reg; ie) A face (sau a obtzine) ceva din dupa senin A face (sau a obtzine) ceva din nimic. 3 sn (Reg; ie) A (nu) face (nici un) pe senin Se spune despre cineva care se lauda fara sa fi facut vreo isprava. 4 sn (Reg; ie) E ~ E vreme grea. 5 sn (Bot; reg; ic) iarba~ului Borshishor (3) (Sempervivum schlehani). 6 sn (Bot; reg; iae; shic iarbade~) Urechelnitza (Sempervivum tectorum). 7 sn Gura de foc de artilerie cu traiectorie intinsa Si: (reg) top3. 8 sn (Pgn) Arma de artilerie Si: (ivr) trabacie (2) treasc1 (2). 9 sn (Pfm; ie) (Potzi) sa dai (sau sa tragi) cu ~ul Se spune cand cineva doarme adanc shi nu se trezeshte ushor. 10 sn (Pfm; iae) Se spune despre un loc unde nu se afla nici o fiintza vie. 11 sn (Pfm; ie) A scapa k din ~ (sau k din gura ~ului) Se spune cand cineva reusheshte sa fuga scapand de o situatzie neplacuta. 12 sn (Fam; ie) A pune gandurile pe ~ A pune gand rau cuiva. 13 sn (Fam; ie) Nu e bun deun ~ Nu e bun de nimic. 14 sn (Pfm; ie) A face (pe cineva) ~ A imbata (pe cineva) foarte tare. 15 sn (Inv; lpl) Lovituri de tun1 (8). 16 sn (Is) ~ electronic Aparat folosit pentru producerea shi dirijarea unui fascicul filiform de electroni intrun tub electronic. 17 sn (Reg; ics) Dea ~ul Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 18 sn (Reg ics) Bataile cu ~uri Joc la care participa shase persoane shi care se joaca pe un desen cu patrate facut pe hartie. 19 av (Pfm; ie) A fi beat ~ A fi foarte beat. 20 av (Pfm; ie) A fi sanatos ~ A fi foarte sanatos. 21 av (Pfm; ie) A (fi) inghetzat ~ A (fi) inghetzat tare. 22 sn (Arg; ie) A trage (sau a da) un ~ A fura (o suma mare de bani obiecte valoroase etc.). 23 sn (Arg; ie) A da (sau a trage) cu ~ul A elimina un gaz prin orificiul anal Si: (pop) a (se) bashi.

TUN tunuri s. n. 1. Arma de artilerie care arunca proiectile la distantza mare; p. gener. nume dat tuturor armelor de artilerie. ◊ Expr. A scapa k din (gura de) tun se spune cand cineva reusheshte sa fuga (scapand de o situatzie neplacuta). (Potzi) sa dai cu tunul se spune despre cineva care doarme adanc shi nu se trezeshte ushor sau despre un loc unde nu se afla nici o fiintza vie. ◊ (Pus pe langa un verb i intensifica actziunea; pe langa un adjectiv i da valoare de superlativ; adverbial) A inghetzat tun. Sanatos tun. 2. (In sintagma) Tun electronic = parte a unor tuburi electronice care produce un fascicul filiform de electroni cu aceeashi viteza. 3. (Inv. shi pop.) Tunet. Lat. tonus.

TUN tunuri s. n. 1. Arma grea de artilerie care arunca proiectile la mare distantza in traiectorie lina; p. ext. nume generic dat tuturor armelor de artilerie. V. mortier obuzier. O parte din sat cazuse subt bataia tunului. C. PETRESCU I. II 204. La marginea orashului ashteapta un regiment cu tunuri. SAHIA N. 40. SHi tunuri sute bubuiau Se clatina pamintul. ALECSANDRI P. A. 206. Nu teor bate tunurile K teor bate lacrimile. JARNÍKBIRSEANU D. 316. ◊ Tun director v. director.Expr. Potzi sa dai cu tunul se spune cind cineva doarme adinc shi nu se deshteapta ushor. A fi in buza tunului v. buza. ♦ (In metafore shi comparatzii intensificind actziunea exprimata de verb sau dind valoare de superlativ unui adjectiv) Foarte strashnic zdravan grozav mult de tot. Era sanatos tun. STANOIU C. I. 128. Dunarea amortzise inghetzase tun. SANDUALDEA U. P. 34. Sa culcat imbracat pe mindir shi a dormit tun pina la ziua. CARAGIALE M. 17. Nu cata k sint batrin K la drum sint iute tun. SHEZ. V 151. 2. (Invechit shi popular) Tunet. Vine zmeul cu doua capete vuind k tunul. SBIERA P. 93. Da eu cum nu voi ofta K greu tun a ploaie vine. Draga tatei Irinuca; Acela nui tun de ploaie. BIBICESCU P. P. 274.

TUN ~uri n. Arma de artilerie care arunca proiectile grele la mare distantza. ~ antiaerian. /v. a tuna

tun n. aparat de artilerie ce serva la aruncarea ghiulelelor: a trage cu tunurile. [Vechiurom. tun tunet = lat. TONUS trasnet (dupa sgomotul ce produce)]. ║ adv. 1. tare k tunul: sanatos tun! 2. tare beat: era tun.

1) tun n. pl. urĭ (lat. tŏnus it. tuono fr. ton pg. tom. Cp. cu sun 1). Vechĭ. Tunet. Azĭ. Aparat de artilerie compus dintr’o tzeava groasa pusa pe un grindeĭ (afet) cu doŭa roate shi tras de kĭ saŭ (daca e tun de munte) purtat de catirĭ in spinare. (Tunurile de cetate saŭ de marina is maĭ marĭ shi stabile): a trage cu tunu. Adv. A fi sanatos tun a fi foarte sanatos. A dormi tun a dormi adinc bumben. A fi inghetzat tun (un riŭ o balta) a fi inghetzat bocna strashnic. Italieniĭ aŭ fost primiĭ fabricantzĭ de tunurĭ de fer cum se vede dintr’un doc. autentic din Florentza datat din 11 Februariŭ 1325. Azĭ le duc shi tancurile.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

+tun1 (fam.) adv. (inghetzatzi ~)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TUN s. (MIL.) (reg.) top (inv.) pushca (inv. in Mold. shi Bucov.) harmata. (Trage cu ~ul.)

TUN s. (MIL.) (reg.) top (inv.) pushca (inv. in Mold. shi Bucov.) harmata. (Trage cu ~.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

tun tunuri s.n. (inv.; pop.) Tunet (Iuga 2008). Din tuna (MDA); lat. tonus „trasnet” (SHaineanu Scriban DEX).

TUN túnuri s. n. ~ 4. (Arg.) Afacere ilegala (escrocherie furt spargere etc.) de proportzii cu mari sume puse in joc shi cu beneficii considerabile pentru participantzi. [R. Zafiu Diversitate stilistica in romana actuala]

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

MAO TUN (MAO DUN) (pseud. lui Shen YenPing) (18961981) scriitor shi om politic chinez. Influentzat de Lu Xün. Ministru al Culturii (19491965). Romane shi nuvele in care evoca in maniera realista evenimente ale Chinei contemporane („Eclipsa” „Intunecare” „Zorile”); piese satirice („Pana la sarbatoare mortzilor shi dupa”). Eseuri; lucrari de critica literara.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tun tunuri s. n. 1. operatziune ilicita de mare anvergura aducatoare de profituri uriashe. 2. (tox.) seringa utilizata pentru injectarea intravenoasa a unui drog.

a da un tun expr. a se imbogatzi rapid pe cai ilicite.

a trage un tun expr. 1. (intl.) a da o lovitura de mare anvergura. 2. a cashtiga o suma mare la un joc de noroc.

sanatos tun expr. (d. oameni) perfect sanatos.

tun la capac expr. (intl.) 1. redus la tacere. 2. omorat.

Intrare: tun
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tun
  • tunul
  • tunu‑
plural
  • tunuri
  • tunurile
genitiv-dativ singular
  • tun
  • tunului
plural
  • tunuri
  • tunurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

tun, tunurisubstantiv neutru

  • 1. Arma de artilerie care arunca proiectile la distantza mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O parte din sat cazuse subt bataia tunului. C. PETRESCU I. II 204. DLRLC
    • format_quote La marginea orashului ashteapta un regiment cu tunuri. SAHIA N. 40. DLRLC
    • format_quote SHi tunuri sute bubuiau Se clatina pamintul. ALECSANDRI P. A. 206. DLRLC
    • format_quote Nu teor bate tunurile K teor bate lacrimile. JARNÍKBIRSEANU D. 316. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Nume dat tuturor armelor de artilerie. DEX '09 DLRLC
    • 1.2. Tun director. DLRLC
    • 1.3. (shi) adverbial (Pus pe langa un verb i intensifica actziunea; pe langa un adjectiv i da valoare de superlativ) Mult de tot. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Era sanatos tun. STANOIU C. I. 128. DLRLC
      • format_quote Dunarea amortzise inghetzase tun. SANDUALDEA U. P. 34. DLRLC
      • format_quote Sa culcat imbracat pe mindir shi a dormit tun pina la ziua. CARAGIALE M. 17. DLRLC
      • format_quote Nu cata k sint batrin K la drum sint iute tun. SHEZ. V 151. DLRLC
    • chat_bubble A scapa k din (gura de) tun se spune cand cineva reusheshte sa fuga (scapand de o situatzie neplacuta). DEX '09
    • chat_bubble (Potzi) sa dai cu tunul se spune despre cineva care doarme adanc shi nu se trezeshte ushor sau despre un loc unde nu se afla nicio fiintza vie. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A fi in buza tunului. DLRLC
  • 2. invechit popular Tunet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tunet
    • format_quote Vine zmeul cu doua capete vuind k tunul. SBIERA P. 93. DLRLC
    • format_quote Da eu cum nu voi ofta K greu tun a ploaie vine. – Draga tatei Irinuca; Acela nui tun de ploaie. BIBICESCU P. P. 274. DLRLC
  • chat_bubble (in) sintagma Tun electronic = parte a unor tuburi electronice care produce un fascicul filiform de electroni cu aceeashi viteza. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.