19 definitzii pentru toarta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TOÁRTA toarte s. f. 1. Parte ieshita in afara la unele obiecte incovoiata in forma de arc care serveshte pentru apucat cu mana. ◊ (In basme shi in credintzele populare) Toarta (sau tortzile) cerului (sau pamantului) = toarta sau toarte care lear avea cerul (sau pamantul). ◊ Loc. adj. shi adv. (Fam.) La toarta = zdravan strashnic; extrem de strans. 2. Veriga sau belciug cu ajutorul carora se atarna un obiect. ♦ Urechea curbata a unui lacat (petrecuta prin belciuge). 3. Dispozitiv curbat cu care se prinde cercelul de ureche; cercel in forma de inel. [Pl. shi: tortzi] Lat. torta (< torquere).

toarta sf [At: (a. 1508) ap. MIHAILA D. 166 / V: (reg) ~te / Pl: ~te tortzi / E: ml torta] 1 Parte ieshita in afara la unele obiecte incovoiata in forma de arc care serveshte pentru apucat (cu mana) Si: (reg) manusha. 23 (Pop; iljv) La ~ (Care este) zdravan. 45 (Pop; ial) (Care este) extrem de strans. 6 (Pfm) Bratz (1). 7 (Reg; dep) Fiintza lenesha. 8 (Reg; pan) Maner (al unei unelte arme etc.). 9 (Reg; pan) Veriga de care se atarna sau se trage ceva. 10 (Reg; pan) Urechea lacatului care trece prin belciuge. 11 (Pop; pan) Cerculetz cu care se prinde cercelul in ureche. 12 (Pop; pan; pex; determinat prin „de ureche”) Cercel (1). 13 (Reg; pan) Veriga pusa in botul porcului. 14 (Trs; pan) Bratzara coasei. 15 (Reg; pan) Fiecare dintre verigile de fier care intind panza joagarului Si: (reg) matza. 16 (Reg; pan) Fiecare dintre belciugele in care se prind ghearele la joagar. 17 (Reg; pan) Scoaba in ushorul ushii. 18 (Inv; pan) Belciug la scut. 19 (Reg; pan) Circumferintza inelului. 20 (Trs; pan) Urechea acului. 21 (Reg; pan) Butoniera la camasha. 22 (Reg; pan) Scobitura circulara la capatul hadaragului shi al darjalei imblaciului care se leaga oglavile. 23 (Reg; pan) Gardina in care se fixeaza fundul butoiului. 24 (Atm; reg; pan) Lobul urechii. 25 (Atm; reg; pan; is) ~ta umarului Clavicula. 26 (Mtp; is) ~ta (sau tortzile) cerului (ori pamantului) Toarta (1) sau toarte (1) care lear avea cerul (sau pamantul).

TOÁRTA toarte s. f. 1. Parte ieshita in afara la unele obiecte incovoiata in forma de arc care serveshte pentru apucat cu mana. ◊ (In basme shi in credintzele populare) Toarta (sau tortzile) cerului (sau pamantului) = toarta sau toarte care lear avea cerul (sau pamantul). ◊ Loc. adj. shi adv. (Fam.) La toarta = zdravan strashnic; extrem de strans. 2. Veriga sau belciug cu ajutorul carora se atarna un obiect. ♦ Urechea curbata a unui lacat (petrecuta prin belciuge). 3. Dispozitiv curbat cu care se prinde cercelul de ureche; cercel in forma de inel. [Pl. shi: tortzi] Lat. torta (<torquere).

TOÁRTA tortzi shi toarte s. f. 1. Partea ieshita in afara shi (de obicei) incovoiata in forma de arc de care se apuca anumite obiecte; (regional) manusha. Ashezase vreo douasprezece strachini de lut shi tot pe atitea ulcele fara tortzi. CAMILAR N. I 209. Ridicase de pe lespezi ceaunul uriash shi cumpanindul de toarta cu stinga iar de fund sprijinindul cu dreapta il rasturna spre o petica unsuroasa. HOGASH M. N. 194. Ii gasi un sipet linga pat un sipet greu... Tragel incoace de toarta dar ia seama sa nu rupi toarta. ALECSANDRI T. 1644. Intrun tirziu baba scoate din palamida lazii un ulciorash cu doua tortzi shil pune linga foc. SHEZ. I 250. ◊ (In basme shi in credintzele populare) Se facuse cit un zmeu; putea zbura prin tortzile cerului. PAMFILE CER. 23. Sapuca zdravan cu minile de tortzile ceriului. CREANGA P. 54. Ia cerului tortzile... SHi revearsa ploile. TEODORESCU P. P. 210. Va ducetzi in gura vintului Sa va lovitzi de toarta pamintului. ALECSANDRI P. P. 10. ◊ Loc. adj. shi adv. (Familiar) La toarta = zdravan strashnic. A avut loc un chef la toarta cum zic moldovenii. SADOVEANU O. VII 86. Nar fi de mirare sal vedem deschizind douatrei afaceri scandaloase... shi sa se apuce de politica la toarta. C. PETRESCU C. V. 131. Batalie la toarta soro: pistoale pushti tunuri CARAGIALE O. I 94. ◊ Expr. Prieteshug la toarta = legatura strinsa de prietenie. Legasem dar iarashi prieteshug cu un necunoscut prieteshug la toarta. M. I. CARAGIALE C. 44. 2. Veriga inel sau belciug cu ajutorul caruia se atirna un obiect. K shi cum in fundul unui clopot sar vedea cercelul sau toarta de care se spinzura limba clopotului. PAMFILE CER. 33. Potzi sa iei shi pamintul cu tine... il prefaci intrun margaritar cu toarta shil anini de salba iubitei tale. EMINESCU N. 61 ♦ Urechea curbata a unui lacat (care se petrece prin belciuge). De cite ori nam tras zavorul ista de cite ori nam pus mina pe toarta asta shi de cite ori nam izbit asha. DELAVRANCEA O. II 176. Caden rugina lacat shi toarte. MACEDONSKI O. I 20. ♦ Cerculetzul cu care se prinde cercelul de ureche; cercel in forma de inel. Pescarii... rashi uscatzi pirlitzi cu toarte k nishte belciuge de argint in urechi nu sa mai satura privind coshurile. DELAVRANCEA S. 65. Argintarul... face shi vinde pe an cercei shi inele verigi shi toarte de urechi k de 300 de galbeni. I. IONESCU M. 713. Ia vezi cheala cum se poarta... Cu cercei numai deo toarta. TEODORESCU P. P. 337. Sint cercel cu toarta Dar om nu ma poarta Decit ma agatza La case in fatza (Lacatul). GOROVEI C. 193. ♦ Circumferintza inelului. [Inelul] fiind in toarta putzinel cam larg Jucindui in deget intro zi cazu. PANN P. V. I 30.

TOÁRTA tortzi f. Parte ieshita in afara shi incovoiata in forma de arc pentru a putea apuca cu mana anumite obiecte. ~a urciorului.A lua la ~ pe cineva a lua la bratz pe cineva. [G.D. tortzii; Pl. shi toarte] /<lat. torta

toarta f. 1. cercel: toarte de aur; 2. veriga de metal; 3. fig. cerc orbita: toarta pamantului POP.; tortzile cerului CR.; 4. maner recurbat: urcior cu doua tortzi. [Lat. TORTA ceva rotunjit]. ║ adv. la toarta 1. intim: prieteni la toarta; 2. mult invershunat: se certau la toarta.

toárta f. pl. (vest) e shi (est) tortzĭ (lat. tõrta fem. d. tortus sucit. V. tort 1). Vest. Cercel: de sfircurile urechilor iĭ atirnaŭ doŭa toarte sclipitoare (CL. 1910 5 315). Miner pin care potzĭ baga degetu saŭ mina: ceashca are o toarta felegeanu n’are chĭupu are doŭa. La toarta la catarama cu intensitate: prietenie dushmanie la toarta.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!toárta s. f. g.d. art. toártei; pl. toárte

toárta s. f. g.d. art. toártei/tórtzii; pl. toárte/tórtzi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TOÁRTA s. v. bratzara cercel carceie gaura ureche.

TOÁRTA s. 1. coada maner. (Apuca cratitza de ~.) 2. manusha (reg.) baier. (~ a unui vas.) 3. ureche veriga. (~ cercelului.)

TOARTA s. 1. coada miner. (Apuca obiectul de ~.) 2. manusha (reg.) baier. (~ a unui vas.) 3. ureche veriga. (~ cercelului.)

toarta s. v. BRATZARA. CERCEL. CIRCEIE. GAURA. URECHE.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a fi prieten la catarama / la toarta (cu cineva) expr. a fi prieten foarte bun (cu cineva).

a lua cratitza de toarta expr. (d. barbatzi) a lua o femeie de bratz

Intrare: toarta
toarta1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toarta
  • toarta
plural
  • toarte
  • toartele
genitiv-dativ singular
  • toarte
  • toartei
plural
  • toarte
  • toartelor
vocativ singular
plural
toarta2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toarta
  • toarta
plural
  • tortzi
  • tortzile
genitiv-dativ singular
  • tortzi
  • tortzii
plural
  • tortzi
  • tortzilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

toarta, toartesubstantiv feminin

  • 1. Parte ieshita in afara la unele obiecte incovoiata in forma de arc care serveshte pentru apucat cu mana. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    diminutive: tortitza
    • format_quote Ashezase vreo douasprezece strachini de lut shi tot pe atitea ulcele fara tortzi. CAMILAR N. I 209. DLRLC
    • format_quote Ridicase de pe lespezi ceaunul uriash shi cumpanindul de toarta cu stinga iar de fund sprijinindul cu dreapta il rasturna spre o petica unsuroasa. HOGASH M. N. 194. DLRLC
    • format_quote Ii gasi un sipet linga pat un sipet greu... – Tragel incoace de toarta dar ia seama sa nu rupi toarta. ALECSANDRI T. 1644. DLRLC
    • format_quote Intrun tirziu baba scoate din palamida lazii un ulciorash cu doua tortzi shil pune linga foc. SHEZ. I 250. DLRLC
    • 1.1. in basme (In credintzele populare) Toarta (sau tortzile) cerului (sau pamantului) = toarta sau toarte care lear avea cerul (sau pamantul). DEX '09 DEX '98
      • format_quote Se facuse cit un zmeu; putea zbura prin tortzile cerului. PAMFILE CER. 23. DLRLC
      • format_quote Sapuca zdravan cu minile de tortzile ceriului. CREANGA P. 54. DLRLC
      • format_quote Ia cerului tortzile... SHi revearsa ploile. TEODORESCU P. P. 210. DLRLC
      • format_quote Va ducetzi in gura vintului Sa va lovitzi de toarta pamintului. ALECSANDRI P. P. 10. DLRLC
    • chat_bubble locutziune adjectivala locutziune adverbiala familiar La toarta = extrem de strans. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A avut loc un chef la toarta cum zic moldovenii. SADOVEANU O. VII 86. DLRLC
      • format_quote Nar fi de mirare sal vedem deschizind douatrei afaceri scandaloase... shi sa se apuce de politica la toarta. C. PETRESCU C. V. 131. DLRLC
      • format_quote Batalie la toarta soro: pistoale pushti tunuri CARAGIALE O. I 94. DLRLC
      • chat_bubble Prieteshug la toarta = legatura stransa de prietenie. DLRLC
        • format_quote Legasem dar iarashi prieteshug cu un necunoscut prieteshug la toarta. M. I. CARAGIALE C. 44. DLRLC
  • 2. Veriga sau belciug cu ajutorul carora se atarna un obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote K shi cum in fundul unui clopot sar vedea cercelul sau toarta de care se spinzura limba clopotului. PAMFILE CER. 33. DLRLC
    • format_quote Potzi sa iei shi pamintul cu tine... il prefaci intrun margaritar cu toarta shil anini de salba iubitei tale. EMINESCU N. 61. DLRLC
    • 2.1. Urechea curbata a unui lacat (petrecuta prin belciuge). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De cite ori nam tras zavorul ista de cite ori nam pus mina pe toarta asta shi de cite ori nam izbit asha. DELAVRANCEA O. II 176. DLRLC
      • format_quote Caden rugina lacat shi toarte. MACEDONSKI O. I 20. DLRLC
  • 3. Dispozitiv curbat cu care se prinde cercelul de ureche; cercel in forma de inel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pescarii... rashi uscatzi pirlitzi cu toarte k nishte belciuge de argint in urechi nu sa mai satura privind coshurile. DELAVRANCEA S. 65. DLRLC
    • format_quote Argintarul... face shi vinde pe an cercei shi inele verigi shi toarte de urechi k de 300 de galbeni. I. IONESCU M. 713. DLRLC
    • format_quote Ia vezi cheala cum se poarta... Cu cercei numai deo toarta. TEODORESCU P. P. 337. DLRLC
    • format_quote Sint cercel cu toarta Dar om nu ma poarta Decit ma agatza La case in fatza (Lacatul). GOROVEI C. 193. DLRLC
    • 3.1. Circumferintza inelului. DLRLC
      • format_quote [Inelul] fiind in toarta putzinel cam larg Jucindui in deget intro zi cazu. PANN P. V. I 30. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.