TOÁRTA tortzi shi toarte s. f. 1. Partea ieshita in afara shi (de obicei) incovoiata in forma de arc de care se apuca anumite obiecte; (regional) manusha. Ashezase vreo douasprezece strachini de lut shi tot pe atitea ulcele fara tortzi. CAMILAR N. I 209. Ridicase de pe lespezi ceaunul uriash shi cumpanindul de toarta cu stinga iar de fund sprijinindul cu dreapta il rasturna spre o petica unsuroasa. HOGASH M. N. 194. Ii gasi un sipet linga pat un sipet greu... Tragel incoace de toarta dar ia seama sa nu rupi toarta. ALECSANDRI T. 1644. Intrun tirziu baba scoate din palamida lazii un ulciorash cu doua tortzi shil pune linga foc. SHEZ. I 250. ◊ (In basme shi in credintzele populare) Se facuse cit un zmeu; putea zbura prin tortzile cerului. PAMFILE CER. 23. Sapuca zdravan cu minile de tortzile ceriului. CREANGA P. 54. Ia cerului tortzile... SHi revearsa ploile. TEODORESCU P. P. 210. Va ducetzi in gura vintului Sa va lovitzi de toarta pamintului. ALECSANDRI P. P. 10. ◊ Loc. adj. shi adv. (Familiar) La toarta = zdravan strashnic. A avut loc un chef la toarta cum zic moldovenii. SADOVEANU O. VII 86. Nar fi de mirare sal vedem deschizind douatrei afaceri scandaloase... shi sa se apuce de politica la toarta. C. PETRESCU C. V. 131. Batalie la toarta soro: pistoale pushti tunuri CARAGIALE O. I 94. ◊ Expr. Prieteshug la toarta = legatura strinsa de prietenie. Legasem dar iarashi prieteshug cu un necunoscut prieteshug la toarta. M. I. CARAGIALE C. 44. 2. Veriga inel sau belciug cu ajutorul caruia se atirna un obiect. K shi cum in fundul unui clopot sar vedea cercelul sau toarta de care se spinzura limba clopotului. PAMFILE CER. 33. Potzi sa iei shi pamintul cu tine... il prefaci intrun margaritar cu toarta shil anini de salba iubitei tale. EMINESCU N. 61 ♦ Urechea curbata a unui lacat (care se petrece prin belciuge). De cite ori nam tras zavorul ista de cite ori nam pus mina pe toarta asta shi de cite ori nam izbit asha. DELAVRANCEA O. II 176. Caden rugina lacat shi toarte. MACEDONSKI O. I 20. ♦ Cerculetzul cu care se prinde cercelul de ureche; cercel in forma de inel. Pescarii... rashi uscatzi pirlitzi cu toarte k nishte belciuge de argint in urechi nu sa mai satura privind coshurile. DELAVRANCEA S. 65. Argintarul... face shi vinde pe an cercei shi inele verigi shi toarte de urechi k de 300 de galbeni. I. IONESCU M. 713. Ia vezi cheala cum se poarta... Cu cercei numai deo toarta. TEODORESCU P. P. 337. Sint cercel cu toarta Dar om nu ma poarta Decit ma agatza La case in fatza (Lacatul). GOROVEI C. 193. ♦ Circumferintza inelului. [Inelul] fiind in toarta putzinel cam larg Jucindui in deget intro zi cazu. PANN P. V. I 30.