17 definitzii pentru tau (s.n.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TAU1 tắuri s. n. 1. (Reg.) Apa statatoare putzin adanca; balta. ♦ Lac (glaciar); iezer. 2. (Inv.) Prapastie abis. Din magh. tó.

tau2 sn [At: PSALT. HUR. 86v/2 / V: (reg) tau tou / Pl: ~ri (ivr) ~re (reg) taie taua / E: mg ] 1 (Trs) Lac. 2 (Reg) Cantitate mare de apa acumulata prin stavilirea unui curs de apa Si: iaz. 3 (Reg) Loc pentru scaldat amenajat prin zagazuirea unei ape curgatoare sau intro scobitura a albiei unui rau. 4 (Reg) Apa foarte adanca. 5 (Reg) Vartej. 6 (inv; pan) Prapastie. 7 (Reg; is) ~ lacului Forma de relief asemanatoare cu fundul unui lac. 8 (Trs) Apa statatoare permanenta putzin adanca cu o bogata vegetatzie acvatica Si: balta (reg) taoaie. 9 (Reg; euf; is) Dumnezeul al din ~ Dracul (1). 10 (Reg) Noroi. 11 (Reg) Apa de ploaie adunata intro adancitura de teren. 12 (Reg) Groapa cu apa sau cu noroi Si: baltoaca. 13 (Reg) Aparie.

tau3 s [At: BL II 191 / Pl: ? / E: rrm tav] (Arg) Funie (1).

tau4 s [At: CV 1951 nr. 910 47 / Pl: ? / E: nct] (Mun) Cupa facuta din lemn de tei cu care se bea apa din fantana.

TAU1 tắuri s. n. 1. Apa statatoare putzin adanca; balta. ♦ Lac (glaciar); iezer. 2. (Inv.) Prapastie abis. Din magh. tó.

TAU1 tauri s. n. 1. Apa statatoare putzin adinca shi noroioasa; balta baltoaca. Din locurile cele de dedesubt din tau shtia k trebuie sa suie mistretzii. SADOVEANU O. A. II 175. Vara in tau toamna la ghinda... porcii lui Turcalete creshteau. GALACTION O. I 291. Bade de uritul tau Facemoi trestien tau. MARIAN O. II 346. Bade de dorul tau ma topesc k inun tau. HODOSH P. P. 33. ♦ Lac iezer. Tatal tau... mindra tzia aflat SHi pe dinsa aruncat Intrun tau adinc shi lat. ALECSANDRI P. P. 21. 2. (Invechit) Prapastie abis. (Fig.) SHters vederii de taul noptzii a pornito cu multa fereala spre miazanoapte unde zarise padurea. POPA V. 75.

TAU1 tauri s. n. 1. Apa statatoare putzin adanca; balta. ♦ Lac iezer. 2. (Inv.) Prapastie abis. Magh. tó.

TAU1 ~ ri n. 1) Apa statatoare noroioasa shi de adancime mica. 2) Lac de munte; iezer. 3) inv. Prapastie fara fund; hau; abis; genune. /<ung.

TAU s. n. (Mold. Ban. Crish.Trans. SV) Lac iezer. A: Rumpse in pustie apa shi tau in pamint insatat. DM 2r; cf. DPRS 132r. C: Vor vedea oamenii cei rai taul celu de focu. MISC. SEC. XVII 124r Tĕu. Stagnum. AC374. Sa ma duca in rai cu diboli shi in tau cu ingeri.OG 388; cf. N. TEST. (1648) apud TEW; PSALTIRE SEC. XVII apud TEW; VISKI apud TEW; LEX. MARS. 222 237. ♦ Prapastie abis genune. A: Iara aceia cemi cearca raul Fara de veaste sai soarba taul. DOSOFTEI PS. Sari shearpele gios in cascatura taului shi cadzura dealurile imbe preste shearpe de vindecara taul sil asamanara de sa feace shes. DOSOFTEI VS. Etimologie: magh. to. Vezi shi taushor. Cf. r i b n i c .

tau n. Mold. Tr. balta: pe dans’a aruncat intr’un tau adanc shi lat POP.; draci din tau demoni cari traesc in ape: varcolacii dracii din tau AL. [Ung. TÓ lac].

1) taŭ n. pl. urĭ (ung. tó. V. heleshteŭ shi istaŭ). Trans. Nord. Balta.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

tau3 (reg.) s. n. art. tắul; pl. tắuri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TAU s. v. abis adanc balta baltoaca franghie funie iezer lac mal mlashtina mocirla namol noroi prapastie smarc.

tau s. v. ABIS. ADINC. BALTA. BALTOACA. FRINGHIE. FUNIE. IEZER. LAC. MIL. MLASHTINA. MOCIRLA. NAMOL. NOROI. PRAPASTIE. SMIRC.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

tau tauri s.n. (reg.) 1. Apa statatoare lac balta mlashtina: „Cand dupa ploi se aduna apa pe un loc arabil sau fanatz” (ALRRM 1973: 682). „Mandrior de doru tau / Ma topesc k inun tau” (Calendar 1980: 63). 2. Lac glaciar. ♦ (top.) Taul Roshu lac situat in bazinul Vaserului (intro caldare glaciara) sub Varful Pietrosul Bardaului (1.850 m) in Parcul Natzional Muntzii Maramureshului (Timur 2007: 88). Taul cu zerni (sherpi) lac situat intro padure de fag in apropiere de satul Valeni (com. Calineshti) format in urma unei alunecari de teren (Timur 2007: 37). Taul fara fund lac natural situat langa baile vechi de la OcnaSHugatag; este cel mai adanc lac de mina din Maramuresh (329 m) (Panzariu 1969 cf. Timur 2007: 53). Taul Morarenilor (Taul in Taciunoasa Taul Brebului Iezerul Brebului) lac de baraj natural format prin alunecarea unei coline care a barat paraul ce se varsa in Valea Neagra afluent al raului Mara. Este situat pe Piemontul Gutaiului in hotarul satului Breb la altitudine de 825 m; are o adancime maxima de 20 m (Monumente 1976: 60; Timur 2007: 4448). Taul Chendroaiei (Taul de sub Gutai Iezerul Gutaiului) mlashtina cu doua ochiuri de apa in centru situat sub Creasta Cocoshului in Muntzii Gutai la altitudine de 1.043 m (Timur 2007: 67). Taul lui Dumitru mlashtina situata intrun crater vulcanic la altitudine de 1.200 m in hotarul localitatzii Sat SHugatag (Ardelean Beresh 2000: 33). Taurile de la Hoteni (Tinoavele plutitoare de la Hoteni) mlashtini situate la altitudine de 530 m in zona Piemontului Gutai; aici vegeteaza cele doua plante ierbivore: rouacerului shi otratzeluldebalta (Timur 2007: 4950). Taul cu Mushchi este situat in Parcul Natzional Muntzii Maramureshului la 1.450 m altitudine (Barlea 1983 cf. Timur 2007: 92). Taul Muced in bazinul superior al Vaii Izei pe creasta principala a Muntzilor Rodnei pe Muntele Batrana (Timur 2007: 27). Taul Obcioarei mlashtina in Muntzii Rodnei intro padure de molid. In partea centrala se afla doua lacuri adanci (Ardelean Beresh 2000: 34). Taul Roshu cariera de andezit situata pe paraul Jidevoaia afluent al vaii Firiza (Posea 1980: 125). ♦ (onom.) Tau nume de familie in Maramuresh. Din magh. „lac” (SHaineanu Scriban; DLRM DEX MDA).

tau uri s.n. 1. Apa statatoare lac balta: „Cand dupa ploi se aduna apa pe un loc arabil sau fanatz” (ALR 1973: 682). 2. Lac glaciar. Taul lui Dumitru rezervatzie naturala situata la poalele varfului Pleshca Mare (1292 m). Taul Morarenilor lac natural in versantul nordic al Muntzilor Gutai (Breb). „Mandrior de doru tau / Ma topesc k inun tau” (Calendar 1980: 63). Din magh. tó „lac”.

Intrare: tau (s.n.)
tau1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tau
  • taul
  • tau‑
plural
  • tauri
  • taurile
genitiv-dativ singular
  • tau
  • taului
plural
  • tauri
  • taurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

tau, taurisubstantiv neutru

  • 1. Apa statatoare putzin adanca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Din locurile cele de dedesubt din tau shtia k trebuie sa suie mistretzii. SADOVEANU O. A. II 175. DLRLC
    • format_quote Vara in tau toamna la ghinda... porcii lui Turcalete creshteau. GALACTION O. I 291. DLRLC
    • format_quote Bade de uritul tau Facemoi trestien tau. MARIAN O. II 346. DLRLC
    • format_quote Bade de dorul tau ma topesc k inun tau. HODOSH P. P. 33. DLRLC
    • 1.1. Lac (glaciar). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: iezer lac
      • format_quote Tatal tau... mindra tzia aflat SHi pe dinsa aruncat Intrun tau adinc shi lat. ALECSANDRI P. P. 21. DLRLC
  • 2. invechit Abis, prapastie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat SHters vederii de taul noptzii a pornito cu multa fereala spre miazanoapte unde zarise padurea. POPA V. 75. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.