TARSH tarshi s. m. (Pop.) 1. Copac pipernicit nedezvoltat uscat; p. ext. padure cu astfel de copaci crescutzi printre radacini shi cioturi. 2. Craca care se cladesc capitzele de fan din care se fac ingradituri primitive etc. [Pl. shi: (n.) tarshuri] Et. nec.

tarsh¹ [At: CADE / Pl: ~uri sn ~i sm / E: fo] 12 sn i (Cuvant care) reda zgomotul produs de taratul picioarelor al incaltzamintei sau al altor obiecte. 3 sm (Reg) Papuc fara shtaif.

tarsh² [At: LB / V: (reg) tarsh tarsh ~rj ~rs terci tersh trush turj tursh smn ~a sf / Pl: ~i sm ~uri sn / E: ns cf slv тръсъ sv trš] 1 sm (Pop) Copac pipernicit Si: (reg) tarshoi. 2 sm (Pop) Tufa (crescuta intre radacini shi cioturi) Si: (reg) tarshar (1). 3 sm (Pop; pex) Padure tanara Si: (reg) huceag huci pahui¹. 4 sm (Buc; Ban; fig) Fiintza care nu sa dezvoltat fizic. 5 sm (Reg; pex; dep) Om scund shi indesat. 6 sm (Reg; pex; dep) Persoana cu infatzishare neplacuta. 7 sm (Reg) Specie de brad pitic. 8 sm (Bot; reg) Molid (Picea abies). 9 sm (Reg) Brad impodobit la anumite ocazii. 10 sm (Reg) Prajina impodobita la varf cu flori sau cu frunze folosita de calushari. 11 sm (Pop) Maracine care se intrebuintzeaza in ingradituri primitive k arac etc. 12 sm (Reg; ie) A umbla cu ~ul dupa el A fi urmat pas cu pas de cineva. 13 sm (Reg; ie) A se tzine ~ (sau cu ~ul) dupa cineva A se tzine scai de cineva. 14 sm (Reg; ie) Ai pune (cuiva) ~ul de coada A alunga pe cineva. 15 sm (Reg) Creanga ramuroasa care se scoate fanul din locurile neaccesibile pentrucar sau camtza. 16 sm (Reg) Obiect folosit la stana pentrua amesteca in lapte la fiert pentrua strange urda din zer. 17 sn (Reg; shis matura de ) Matura mare de nuiele sau de maracini folosita la maturatul curtzilor sau al strazilor Si: (pop) tarn¹ (3) (reg) tarshar (3). 18 sn (Reg) Grapa de maracini. 19 sn (Irg; mpl) Creanga uscata Si: vreasc. 20 sn (Reg; if trush tursh) Bucata de lemn taiata dintrun trunchi² de copac. 21 sn (Reg; iaf) Trunchi² de copac taiat. 22 sn (Reg; iaf) Lemn gros cu diametrul de aproximativ 12 cm. 23 sn (Reg; ie) A taia (un copac) trushuri A taia in bucatzi (un copac). 24 sn (Reg) Morman. 25 sn (Reg; if tarj) Unealta asemanatoare cu cociorva cu care se impinge gunoiul oilor.

TARSH tarshi s. m. 1. Copac pipernicit nedezvoltat uscat; p. ext. padure cu astfel de copaci crescutzi printre radacini shi cioturi. 2. Craca care se cladesc capitzele de fan din care se fac ingradituri primitive etc. [Pl. shi: (n.) tarshuri] Et. nec.

TARSH ~i m. pop. 1) Copac nedezvoltat shi aproape uscat. 2) Padure cu astfel de copaci. 3) Creanga ramificata intrebuintzata la ingradituri provizorii shi la claditul scartelor de paie sau de fan. [Pl. shi tarshuri] /cf. sl. trusu

tarsh n. Mold. 1. tufa spinoasa; 2. pl. vreascuri vitze uscate: sa strangem nishte tarshuri shi sa facem foc CR. [Serb. trs].

TIRSH tirshi s. m. 1. Copac (mai ales brad) pipernicit; p. ext. padurice cu astfel de copaci crescutzi printre radacini shi cioate (v. huceag). Locurile sint sadite cu vii shi mai sus coasta e acoperita cu tirshi. SLAVICI O. I 214. In locul celor mai multe paduri podoaba pamintului nau mai ramas decit tirshi. SEVASTOS N. 332. 2. Craca stufoasa care se cladesc capitzele de fin sau din care se fac ocoale primitive pentru vite. Mi se pare k cu un tirsh de brad in loc de matura facui shi ceva curatzenie pe dinaintea ushii. HOGASH M. N. 163. ♦ Craca uscata vreasc. Pl. shi: (n.) tirshuri (CREANGA O. A. 125).

2) tirsh interj. care arata zgomotu incaltzamintelor tirlite saŭ al uneĭ petre turtite aruncate pe o suprafatza neteda.

1) tirsh m. (d. tirsh 2 shi tirshit adica „crescut la pamint”. Cp. shi cu vgr. thýrsos ramura de vitza. SHi sirb. trš a. i.). Est. Un fel de brad pitic care creshte pe tzancurile muntzilor: acolo sus in frig is numa tirshĭ uscatzĭ de vinturĭ shiĭ cetina lor asha (roshcata). S. n. pl. urĭ. Vreascurĭ (de brad): sa culegem nishte tirshurĭ shi sa facem foc (Cr.). Tirn felezaŭ matura mare: grapa vine dupa plug sa’ngroape samintza cu nishte tirshurĭ de maracinĭ (Univ. 8 Sept. 1929; 4 3).

+tarsh² interj.

tarsh² (matura) (pop.) s. n. pl. tarshuri

tarsh¹(copac lemn creanga) (pop. reg.) s. m. pl. tarshi

tarsh (copac pipernicit) s. m. pl. tarshi

tarsh (vreasc) s. n. pl. tarshuri

TARSH s. v. brad roshu gatej maturoi molid surcea surcica tarn uscatura vreasc.

tirsh s. v. GATEJ. MATUROI. MOLID. SURCEA. SURCICA. TIRN. USCATURA. VREASC.

tirsh (shi) s. m. 1. Copac pipernicit nedezvoltat. 2. Tufishuri care ramin la destzelenirea unui cimp. 3. Vreascuri uscaturi. Sl. trŭsĭ „lastar” (Miklosich Slaw. Elem. 27; Cihac II 403; Conev 50) cf. sb. slov. ceh. trs „vitzadevie” sb. slov. trš „buruiana teren necultivat”. Modificarea pl. se explica pornind de la rezultatul *tirs care este normal pl. tirshi. Este dubletul lui tirsa sf. (curatura destzelenire; Mold. barba incilcita) cf. rut. tyrsa. Der. tirshi vb. (a defrisha a destzeleni; a grebla a grapa; refl. Mold. a se despuia) al doilea sens explicabil prin folosirea inv. a unei greble primitive facuta cu un smoc de maracini; tirsi vb. (a curatza un teren) in Trans.; tirsoaca (var. tirsoaga) s. f. (plante Aira caespitosa Polygonum aviculare; Mold. barba incilcita); tirshar s. m. (arbust tufa); tirshii (var. Mold. tirshi) vb. (ashi tiri picioarele) probabil rezultat din contaminarea lui tirsh cu tiri; tirshiitura s. f. (tirire); tirsheala s. f. (lashitate teama) fara indoiala de la tirshi(i)t „josnic decazut” (dupa Vasiliu GS VII 128. din tzig. traš „grija”); tirshelos adj. (fricos lash). Tirshitza s. f. (sapa) se afla fatza de tirsh in aceeashi pozitzie k tirnacop fatza de tirn; der. sa din sl. krušiti „a rupe” (Miklosich Lexicon 318) nu pare probabila. Trosh (var. trush) s. m. (Munt. incaltzaminte veche uzata) trebuie sa existe in loc de tirsh „papuc fara shtaif tirit” (dupa Scriban legat de it. dialectal troš „cizmulitza”).

tarsh tarshi s.m. v. tursh.

tarsh s. n. sg. 1. lehamite. 2. jena.