optziuni
  • info

18 definitzii pentru tangui

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TANGUÍ tanguiesc vb. IV. 1. Refl. A vorbi planganduse jeluinduse vaicarinduse. ♦ Fig. A scoate sunete jalnice plangatoare. 2. Tranz. A jeli a deplange a compatimi pe cineva. 3. Refl. (Inv.) A se plange de cineva; a reclama. [Prez. ind. shi: tangui] Din sl. tongovati.

TANGUÍ tanguiesc vb. IV. 1. Refl. A vorbi planganduse jeluinduse vaicarinduse. ♦ Fig. A scoate sunete jalnice plangatoare. 2. Tranz. A jeli a deplange a compatimi pe cineva. 3. Refl. (Inv.) A se plange de cineva; a reclama. [Prez. ind. shi: tangui] Din sl. tongovati.

tangui [At: (ante 1550) GCR I 3/11 / V: (ivr) ~a (Pzi: iez) / Pzi: ~esc tangui / E: vsl тѫговати] 1 vr Ashi exprima prin cuvinte nemultzumirea suferintza durerea etc. Si: a se lamenta a se vaicari (ivp) a se ofta (irg) a olalai a se olecai. 2 vr (Fig) A scoate sunete triste plangatoare asemanatoare unui vaiet. 3 vr (Inv) A se plange cuiva cu scopul de a i se face dreptate Si: a reclama. 4 vt (Ivp) A deplange pe cineva Si: a compatimi a jeli. 5 vt (Reg) A boci1 (1).

A TANGUÍ ~iésc tranz. (persoane) A jeli adanc; a compatimi; a deplange; a caina. ◊ De tanguit de plans. /<sl. tongovati

A SE TANGUÍ ma ~iésc intranz. 1) Ashi impartashi durerea neplacerile jeluinduse cuiva; a se plange; a se caina; a se jelui. 2) Ashi exprima jalea sau durerea prin cuvinte sau prin strigate; a se vaicari; a se lamenta; a se vaieta. 3) fig. A scoate sunete jalnice; a plange; a suspina. Vantul se ~ieshte. /<sl. tongovati

tanguì v. a jeli: dupa ce mai planse shi se tangui o toana ISP. [Slav. TÕGA jale].

TINGUÍ tinguiesc vb. IV. 1. Refl. shi (rar) intranz. A vorbi plinginduse jelinduse vaicarinduse. Plinse mai departe linishtit tinguinduse shi clatinind din cap. DUMITRIU N. 137. Vezi cum eshti ma frate Neculaiesh se tingui meshterul mingiindushi barbutza. SADOVEANU P. M. 135. A pornit cu ele tinguind mai mult k o femeie decit k un calugar. DELAVRANCEA la CADE. Plingea shi se tinguia detzi rupea inima. ISPIRESCU U. 53. ◊ (Cu determinari in dativ indicind persoana careia i se adreseaza plingerea) Constandin statea la o masa shi moshul i se tinguia. DUMITRIU N. 280. Asha se tingui Iana fiesei. DELAVRANCEA H. T. 151. Femeia lui Ipate cum il vede incepe a i se tingui shi lui. CREANGA P. 177. ◊ Fig. Piriului se tinguieshteo floare: Ce blind erai in vremuri mai senine. CERNA P. 92. ◊ (Urmat de o completiva sau de un complement care indica motivul plingerii) Se tinguia biata soacramea Agapia k haimanaua de copil i fura toate cireshile shi prunele. SADOVEANU M. C. 16. Se tinguia de viatza aceasta. id. O. VII 16. Petre se racori tinguinduse k ar vrea sa se asheze shi dinsul. REBREANU R. I 160. ♦ Fig. A scoate sunete jalnice plingatoare tinguioase. Multe noptzi ale tale au fost tulburate in vis de stolul rindunelelor care se tinguiau. PAS Z. I 210. Pe urma alte instrumente bizare shi triste au inceput sa se tinguie. C. PETRESCU C. V. 167. Afarai noapte neagra vijelie... Se tinguieshte vintul prin cotloane. IOSIF P. 20. ◊ Tranz. A ingenuncheat in fatza lespezii de piatra incepind sa se loveasca cu fruntea in bucata de stinca shi sa tinguiasca o plingere lunga shi monotona. C. PETRESCU R. DR. 59. Clopotul unui canton tingui trei batai intristate. id. S. 33. 2. Tranz. A deplinge a compatimi a jeli pe cineva. O tinguiau moashele din sat k o maritase tatal ei unchiul Manole inca nevirstnica. SADOVEANU M. C. 7. Tinguieshtema doamna mea shi nu ma osindi. NEGRUZZI S. I 47. Oameni buni ma tinguitzi Oameni buni ma miluitzi. ALECSANDRI P. P. 386. ◊ Loc. adv. De tinguit = de regretat de plins. E de tinguit k intre magnatzii Transilvaniei se afla unul care sa indrazneasca prin machinatziile sale turburatoare a ruina aliantza shi invoielile incheiate. BALCESCU O. II 185. ♦ A boci. Cazuta la pamint tinguia in bocet lung pe... fecior. MIRONESCU S. A. 86. 3. Refl. A se plinge de cineva a reclama. Parintzii lui... intru mihniciune se tingui de dinsul. DRAGHICI R. 41. Prez. ind. shi: tíngui (STANCU D. 256 C. PETRESCU C. V. 167).

tinguĭésc (ma) v. refl. (vsl. tongovati a fi ingrijorat; sirb. tugovati a se tingui). Ma jalesc ma lamentez imĭ exprim un adinc regret.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!tangui1 (a ~) (a jeli) (inv.) vb. ind. prez. 1 sg. tanguiesc/tangui 3 sg. tanguieshte/tanguie imperf. 1 tanguiam; conj. prez. 1 sg. sa tanguiesc/sa tangui 3 sa tanguiasca/sa tanguie

!tangui2 (a se ~) (a se lamenta) vb. refl. ind. prez. 1 sg. ma tangui 3 se tanguie imperf. 1 sg. ma tanguiam; conj. prez. 1 sg. sa ma tangui 3 sa se tanguie; imper. 2 sg. afirm. tanguiete; ger. tanguinduma

tanguí (a ~) (a jeli) (inv.) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tanguiésc/tangui imperf. 3 sg. tanguiá; conj. prez. sa tanguiásca/sa tanguie

!tanguí (a se ~) (a se lamenta) vb. refl. ind. prez. 3 sg. se tanguiéshte/se tanguie imperf. 3 sg. se tanguiá; conj. prez. 3 sa se tanguiásca/sa se tanguie

tanguí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tanguiésc imperf. 3 sg. tanguiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. tanguiásca

tingui (ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tinguiesc conj. tinguiasca)

tanguesc uiasca 3 conj. uiam 1 imp.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

TANGUÍ vb. 1. v. vaita. 2. v. geme.

TANGUÍ vb. v. caina compatimi deplange plange.

tingui vb. v. CAINA. COMPATIMI. DEPLINGE. PLINGE.

TINGUI vb. 1. a (se) boci a se caina a (se) jeli a (se) jelui a se lamenta a (se) plinge a se vaicari a se vaita (pop.) a se aoli a se misheli (inv. shi reg.) a se olalai a se olecai (reg.) a se plingatui a se scirbi a se vaiera a se vaina a se valacai (Transilv.) a (se) cinta a (se) dauli (Mold. shi Bucov.) a se frasui (inv.) a se glasi a se glasui. (Sa ~ toata ziua.) 2. a geme a se lamenta a se vaita (inv. shi reg.) a (se) scrivi. (Se ~ de durere.)

Intrare: tangui
tangui1 (1 -iesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tangui
  • tanguire
  • tanguit
  • tanguitu‑
  • tanguind
  • tanguindu‑
 singular plural
  • tanguieshte
  • tanguitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • tanguiesc
 (sa)
  • tanguiesc
  • tanguiam
  • tanguii
  • tanguisem
a II-a (tu)
  • tanguieshti
 (sa)
  • tanguieshti
  • tanguiai
  • tanguishi
  • tanguiseshi
a III-a (el, ea)
  • tanguieshte
 (sa)
  • tanguiasca
  • tanguia
  • tangui
  • tanguise
plural I (noi)
  • tanguim
 (sa)
  • tanguim
  • tanguiam
  • tanguiram
  • tanguiseram
  • tanguisem
a II-a (voi)
  • tanguitzi
 (sa)
  • tanguitzi
  • tanguiatzi
  • tanguiratzi
  • tanguiseratzi
  • tanguisetzi
a III-a (ei, ele)
  • tanguiesc
 (sa)
  • tanguiasca
  • tanguiau
  • tanguira
  • tanguisera
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tangui
  • tanguire
  • tanguit
  • tanguitu‑
  • tanguind
  • tanguindu‑
 singular plural
  • tanguie
  • tanguitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • tangui
 (sa)
  • tangui
  • tanguiam
  • tanguii
  • tanguisem
a II-a (tu)
  • tangui
 (sa)
  • tangui
  • tanguiai
  • tanguishi
  • tanguiseshi
a III-a (el, ea)
  • tanguie
 (sa)
  • tanguie
  • tanguia
  • tangui
  • tanguise
plural I (noi)
  • tanguim
 (sa)
  • tanguim
  • tanguiam
  • tanguiram
  • tanguiseram
  • tanguisem
a II-a (voi)
  • tanguitzi
 (sa)
  • tanguitzi
  • tanguiatzi
  • tanguiratzi
  • tanguiseratzi
  • tanguisetzi
a III-a (ei, ele)
  • tanguie
 (sa)
  • tanguie
  • tanguiau
  • tanguira
  • tanguisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

tangui, tanguiesc / tangui, tanguiverb

  • 1. reflexiv A vorbi planganduse jeluinduse vaicarinduse. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Plinse mai departe linishtit tinguinduse shi clatinind din cap. DUMITRIU N. 137. DLRLC
    • format_quote Vezi cum eshti ma frate Neculaiesh se tingui meshterul mingiindushi barbutza. SADOVEANU P. M. 135. DLRLC
    • format_quote A pornit cu ele tinguind mai mult k o femeie decit k un calugar. DELAVRANCEA la CADE. DLRLC
    • format_quote Plingea shi se tinguia detzi rupea inima. ISPIRESCU U. 53. DLRLC
    • format_quote Constandin statea la o masa shi moshul i se tinguia. DUMITRIU N. 280. DLRLC
    • format_quote Asha se tingui Iana fiesei. DELAVRANCEA H. T. 151. DLRLC
    • format_quote Femeia lui Ipate cum il vede incepe a i se tingui shi lui. CREANGA P. 177. DLRLC
    • format_quote figurat Piriului se tinguieshteo floare: Ce blind erai in vremuri mai senine. CERNA P. 92. DLRLC
    • format_quote Se tinguia biata soacramea Agapia k haimanaua de copil i fura toate cireshile shi prunele. SADOVEANU M. C. 16. DLRLC
    • format_quote Se tinguia de viatza aceasta. SADOVEANU O. VII 16. DLRLC
    • format_quote Petre se racori tinguinduse k ar vrea sa se asheze shi dinsul. REBREANU R. I 160. DLRLC
    • 1.1. figurat A scoate sunete jalnice plangatoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Multe noptzi ale tale au fost tulburate in vis de stolul rindunelelor care se tinguiau. PAS Z. I 210. DLRLC
      • format_quote Pe urma alte instrumente bizare shi triste au inceput sa se tinguie. C. PETRESCU C. V. 167. DLRLC
      • format_quote Afarai noapte neagra vijelie... Se tinguieshte vintul prin cotloane. IOSIF P. 20. DLRLC
      • format_quote tranzitiv A ingenuncheat in fatza lespezii de piatra incepind sa se loveasca cu fruntea in bucata de stinca shi sa tinguiasca o plingere lunga shi monotona. C. PETRESCU R. DR. 59. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Clopotul unui canton tingui trei batai intristate. C. PETRESCU S. 33. DLRLC
  • 2. tranzitiv A jeli a deplange a compatimi pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: compatimi deplange jeli
    • format_quote O tinguiau moashele din sat k o maritase tatal ei unchiul Manole inca nevirstnica. SADOVEANU M. C. 7. DLRLC
    • format_quote Tinguieshtema doamna mea shi nu ma osindi. NEGRUZZI S. I 47. DLRLC
    • format_quote Oameni buni ma tinguitzi Oameni buni ma miluitzi. ALECSANDRI P. P. 386. DLRLC
    • 2.1. Boci. DLRLC
      sinonime: boci
      • format_quote Cazuta la pamint tinguia in bocet lung pe... fecior. MIRONESCU S. A. 86. DLRLC
    • chat_bubble locutziune adverbiala De tanguit = de regretat de plans. DLRLC
      • format_quote E de tinguit k intre magnatzii Transilvaniei se afla unul care sa indrazneasca prin machinatziile sale turburatoare a ruina aliantza shi invoielile incheiate. BALCESCU O. II 185. DLRLC
  • 3. reflexiv invechit A se plange de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: plange reclama
    • format_quote Parintzii lui... intru mihniciune se tingui de dinsul. DRAGHICI R. 41. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.