JELÍ jelesc vb. IV. 1. Refl. A se plange a se vaita; a se tangui a se caina a se jelui (1). 2. Tranz. shi intranz. A boci un mort. 3. Tranz. A deplange a compatimi; a regreta a jelui. Din sl. žaliti.

jeli [At: VARLAAM C. 336/2 / V: jali / Pzi: ~lesc / E: slv жалити] 12 vti A plange (dupa) un mort Si: a boci. 3 vr A se tangui. 4 vt(a) A fi in doliu. 5 vt(a) A nu se bucura de placerile vietzii din cauza pierderii unei fiintze iubite. 6 vt(a) A fi tot timpul trist. 7 vt(a) Ai parea rau de ceva Si: a jelui (6) a regreta. 8 vt A da expresie durerii sau milei ce o simtzi fatza de cineva sau ceva Si: a compatimi a deplange a jelui.

JELÍ jelesc vb. IV. 1. Refl. A se plange a se vaita; a se tangui a se caina a se jelui (1). 2. Tranz. shi intranz. A boci un mort. 3. Tranz. A deplange a compatimi; a regreta. Din sl. žaliti.

JELÍ jelesc vb. IV. 1. Refl. A se plinge a se vaieta a se tingui. Se jelea shi plingea. ◊ Fig. Vintul se jelea prin trestii. SADOVEANU O. I 152. De trei zile ma doreshte Mindra inimii mireasa Dar de ce se tot jeleshte Oltul meu pe linga casa? CERNA P. 135. 2. Tranz. (Popular) A plinge (cu glas tare) dupa un mort; a boci. Il jelira ai sai il jelira boierii il jelira shi poporul. ISPIRESCU L. 42. Bietele nurori jeleau pe soacrasa. CREANGA P. 11. Ada luntrea shi ma treci... Aibi grija sa nu maneci K nai bani sa ma plateshti Nici surori sa ma jeleshti. JARNÍKBIRSEANU D. 139. ◊ Intranz. Numai ea biata era plinsa prizarita shi amarita... pentru k jelea dupa TeiLeganat. SBIERA P. 88. (Cu pronuntzare regionala) So strins fratzii gramagioara shi jalesc deo surioara. SHEZ. IV 225. ♦ Intranz. A manifesta durere (la moartea cuiva) a se arata intristat. Cit traieshte tot jeleshte. SHEZ. III 163. Nu ma jeli cu portul jeleshte cu sufletul. JARNÍKBIRSEANU D. 111. 3. Tranz. (Invechit) Ai parea rau dupa ceva sau dupa cineva; a regreta. Aceste sint suvenirurile care jelesc. RUSSO S. 19. (Cu pronuntzare regionala) Pe la noi nai mai venit Sa vezi cit eshti de jalit. ALECSANDRI P. P. 379. Cit jalesc vremea pierduta. NEGRUZZI S. I 75. ♦ A compatimi. (Cu pronuntzare regionala) Omul nebun tarei de jalit. CREANGA P. 243.

A JELÍ ~ésc 1. tranz. 1) (mortzi) A plange cu jale conform ritualului; a boci. 2) (persoane) A trata cu compasiune; a compatimi; a deplora; a deplange; a caina. 3) (fapte sau actziuni) A indura cu greu fiind cuprins de regret; a regreta. 2. intranz. rar A plange un mort; a boci. /<sl. žaliti

A SE JELÍ ma ~ésc intranz. Ashi impartashi neplacerile jeluinduse cuiva; a se tangui; a se plange; a se caina; a se jelui. /<sl. žaliti

jelì v. 1. a plange pe un mort; 2. a plange cu gemete shi strigate. [Slav. JELATI].

jali v vz jeli

jalésc (est) shi jelesc (vest) v. intr. (jalesc vine d. vsl. rut. žaliti a jali a simtzi jale saŭ e format din jelesc ĭar jelesc vine d. vsl. želati [želati shi želĕti] a dori a jali. Din aceĭashĭ rad. sint: vsl. žali jale shi želia jele žaliti se a se judeca a avea proces žalovati a jali shi želániĭe jelanie). Simt jale simt mare intristare. V. tr. Pling cu multa jale un mort. V. refl. Ma lamentez ma tinguĭesc pling: ma jeleam de moartea luĭ ma jeleam c’a murit.

jelésc V. jalesc.

jelí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. jelésc imperf. 3 sg. jeleá; conj. prez. 3 sa jeleásca

jelí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. jelésc imperf. 3 sg. jeleá; conj. prez. 3 sg. shi pl. jeleásca

jeli

jelesc leam 1 imp.

JELÍ vb. 1. v. boci. 2. v. vaita.

JELÍ vb. v. cai caina compatimi deplange plange pocai regreta.

JELI vb. a se boci a se caina a (se) jelui a se lamenta a (se) plinge a se tingui a se vaicari a se vaita (pop.) a se aoli a se misheli (inv. shi reg.) a se olalai a se olecai (reg.) a se plingatui a se scirbi a se vaiera a se vaina a se valacai (Transilv.) a (se) cinta a (se) dauli (Mold. shi Bucov.) a se frasui (inv.) a se glasi a se glasui. (Sa ~ toata ziua.)

jeli vb. v. CAI. CAINA. COMPATIMI. DEPLINGE. PLINGE. POCAI. REGRETA.