substantiv ~a [At: BUDAIDELEANU TZIG. 88^V/22 / V: (inv) sost~ sn a ~a sf sups~ smn sus~ sm / Pl: ~e sn (inv) ~i sm ~i ~e a / E: lat substantivum fr substantif; sostantiv < it sostantivo] 1 sn Parte de vorbire care denumeshte fiintze lucruri actziuni fenomene insushiri stari caracterizata printro flexiune numita declinare Si: nume (ivr) substarnic. 2 a (Chm; is) Colorant ~ Colorant care se fixeaza direct pe fibra textila fara intermediul unui mordant. 3 a Privitor la substantza (1). 4 a (Rar) Care exprima substantza (2).

SUBSTANTÍV² substantive s. n. Parte de vorbire care denumeshte lucruri fiintze sau notziuni abstracte (calitatzi stari actziuni) shi care se modifica in cele mai multe limbi dupa numar shi caz. Locul traditzional al adjectivului in romineshte este in urma substantivului carel determina. GRAUR F. L. 182. ◊ Substantiv comun propriu concret abstract v. c.

SUBSTANTÍV adj.m. Colorant substantiv = materie coloranta care vopseshte direct fibrele textile in special cele vegetale fara ajutorul mordantzilor. // s.n. (Gram.) Parte de vorbire flexibila care denumeshte fiintze lucruri notziuni abstracte etc. [Cf. lat. substantivus fr. substantif].

SUBSTANTÍV I. s. n. parte de vorbire flexibila care denumeshte fiintze lucruri notziuni abstracte etc. II. adj. colorant ~ = materie coloranta care vopseshte direct fibrele textile (vegetale) fara ajutorul mordantzilor. (< fr. substantif lat. substantivum)

SUBSTANTÍV ~e n. lingv. Parte de vorbire care cuprinde cuvinte ce denumesc obiecte (fiintze lucruri stari fenomene etc.). [Sil. substan] /<lat. substantivum fr. substantif

substantiv n. Gram. vorba ce exprima o fiintza un lucru o idee.

substantiva sf vz substantiv

substantív² s. n. pl. substantíve

substantív s. n. pl. substantíve

SUBSTANTÍV s. (GRAM.) nume.

SUBSTANTIV s. (GRAM.) nume.

SUBSTANTÍV s. n. (cf. fr. substantif lat. substantivus < substans „substantza” < sub „dedesubt” + stans „ashezat”): parte de vorbire care denumeshte obiectele gramaticale. Este caracterizat prin contzinut notzional shi semantic suficient prin flexiune dupa numar shi caz (partzial dupa gen) prin posibilitatea de a contracta anumite functzii sintactice in cadrul propozitziei (subiect functzie de baza; nume predicativ atribut complement direct complement indirect complement de agent complement circumstantzial apozitzie shi element predicativ suplimentar) shi prin distributzie unidirectzionala. ◊ ~ moshtenít: s. transmis in limba romana din latina sau din limba getodacilor k de exemplu cap casa caine floare frate paine etc. (din latina); barza buza manz sambure viezure etc. (din substratul getodacic). ◊ ~ imprumutát: s. patruns in limba romana din alte limbi dupa formarea acesteia in etape diferite k de exemplu lunca munca nevasta plug vreme etc. (din v. sl.); gand hotar marfa orash soba etc. (din maghiara); basma cataif cearshaf cioban zambila etc. (din turca); dascal hartie patima piper tipar etc. (din neogreaca); ban claca crap gradina etc. (de la slavii de sud); boroana borsh horn nada posmag etc. (de la slavii de nord shi de est); cartof cufar flanela halba stofa etc. (din germana); algebra balon diviziune epidemie fotograf etc. (din franceza); ◊ ~ formát pe terenul limbii romane prin derivare prin compunere sau prin conversiune (provenit din alt substantiv din adjectiv din numeral din pronume din verb din adverb shi din interjectzie) k de exemplu iepurash lupoaica nucet strabun tristetze tzaranime etc.; bunavointza Campulung miazazi Bolintinul din Vale floareasoarelui ClujNapoca etc.; doiul treiul ielele sinea aproapele binele leneshul oful grapatul ranitul etc. ◊ ~ denominatív: s. derivat de la un nume de la un substantiv sau de la un adjectiv k de exemplu catzelush (< catzel + suf. ush) puiandru (< pui + suf. andru) stramosh (< pref. stra + mosh) rautate (< rau + suf. atate) frumusetze (< frumos + suf. etze) inaltzime (< inalt + suf. ime) etc. ◊ ~ concrét: s. care are un contzinut reprezentabil in planul senzorial k de exemplu arbore bondar cioara lastun masa pamant trasnetele. ◊ ~ abstráct: s. care are un contzinut nereprezentabil in planul senzorial k de exemplu corectitudine curaj dezvoltare dreptate intzelepciune necesitate posibilitate vigoare etc. ◊ ~ símplu: s. alcatuit dintro singura unitate de expresie (orice substantiv moshtenit imprumutat sau format prin derivare shi conversiune) k de exemplu adevar albina cer inima; bec halva harletz; blandetze copilash stramosh; viteazul doiul sinea aratul etc. ◊ ~ compús: s. alcatuit din doua sau mai multe unitatzi de expresie (orice substantiv format prin compunere) k de exemplu bunacuviintza scurtcircuit planisfera radioreceptzie cineclub microfotografie miniautomobil telecinemateca aeronava electromotor Alba k Zapada Cheile Bicazului Curtea de Argesh floare de coltz rochitza randunicii untdelemn Campulung etc. ◊ ~ articulát (determinát): s. insotzit de articol nehotarat sau hotarat (de aici sintagmele: articulat nehotarat articulat hotarat determinat nehotarat determinat hotarat) k de exemplu un om nishte oameni omul oamenii; o coasa nishte coase coasa coasele; un cerc nishte cercuri cercul cercurile. ◊ ~ nearticulát (nedeterminát): s. neinsotzit de articol nehotarat sau hotarat k de exemplu om coasa cerc oameni coase cercuri. ◊ ~ común (apelatív); s. care denumeshte obiecte gramaticale de acelashi fel k de exemplu animal copac fag frate leu mama nor om planta pod turturea viespe zebra etc. ◊ ~ própriu: s. care denumeshte obiecte gramaticale individualizate k de exempiu Andrei Anishoara Badea Constantin Cristina Dumitru Despina Eustatziu Eufrosina; Florescu Filipescu Pietreanu Stamate Tudorache; Grivei Joiana Roiba; Caransebesh SatuMare Suceava China Iugoslavia Romania; Dunarea Mureshul Nistrul Oltul; Bucegi Carpatzi Himalaia etc. ◊ ~ epicén: s. care are o singura forma pentru ambele genuri (sau numai forma de masculin sau numai forma de feminin) k de exemplu cocostarc cuc dihor elefant pitzigoi rinocer etc.; camila cartitza lebada pupaza veveritza zebra etc. ◊ ~ mobíl: s. format in limba romana prin motziune (v.) cu ajutorul unui sufix motzional (v.). fie de la masculin fie de la feminin k de exemplu lupoaica (< lup + suf. oaica) tigroaica (< tigru + suf. oaica) porumbitza (< porumb + suf. itza) etc.; ratzoi (< ratza + suf. oi) vulpoi (< vulpe + suf. oi) curcan (< curca + suf. an) gascan (< gasca + suf. an) etc. ◊ ~ individuál: s. care denumeshte la forma de singular un singur obiect gramatical k de exemplu bujor dimineatza feriga fiu gutui mar salcie shah uragan etc. ◊ ~ colectív: s. format cu ajutorul unui sufix colectiv; s. care denumeshte la forma de singular o multitudine de obiecte gramaticale identice considerate k un intreg. Astfel: bradet nucet pietrish stejarish studentzime tzaranime inishte porumbishte; companie grupa stol turma etc. ◊ ~ defectív (de numar): s. lipsit de unele forme flexionare de singular sau de plural; s. care dispune de o flexiune sau de o paradigma incompleta (fie la singular fie la plural) k de exemplu aur lapte marar mei patrunjel piper sange unt etc.; icre moashte ochelari pantaloni taratze etc. ◊ ~ cu forme multiple de singular sau de plural k de exemplu calauz calauza cojoc cojoaca tzol tzoala; berbec berbece flutur fluture; basc basca poem poema; cifru cifra; bobi boabe ochi ochiuri; capi capete capuri; curentzi curente derivatzi derivate; coli coale rotzi roate; carni carnuri blani blanuri; marfi marfuri trebi treburi; camine caminuri refrene refrenuri; rapoarte raporturi resoarte resorturi etc. ◊ ~ de declinarea I: s. terminat la nominativ singular nearticulat in a neaccentuat shi in a shi ea accentuate k de exemplu duminica fata sambata ziua; papa pasha popa tata vladica voda etc.; baclavá cherhaná dandaná mahalá etc.; andrea boccea canea cishmea dushumea perdea etc. ◊ ~ de declinarea a IIa: s. terminat la nominativ singular nearticulat in consoana dura consoana muiata u vocalic u semivocalic i vocalic accentuat i semivocalic shi o accentuat sau neaccentuat k de exemplu barbat unchi zimbru leu vulpoi taxi sloi tangó rádio etc. ◊ ~ de declinarea a IIIa: s. terminat la nominativ singular nearticulat in e neaccentuat k de exemplu codice femeie nume pepene peshte vulpe etc. ◊ ~ de tipul flexionar I: s. comun feminin cu doua forme cazuale la singular (una de N. Ac. shi alta de D. G.) shi cu o singura forma cazuala la plural (identica cu aceea de D. G. singular) k de exemplu o casa unei case nishte case unor case etc. ◊ ~ de tipul flexionar II: s. comun masculin sau neutru cu o singura forma cazuala la singular shi cu o alta forma cazuala la plural k de exemplu alai alaiuri butoi butoaie caine caini codru codri etc. ◊ ~ de tipul flexionar III: s. comun masculin feminin sau neutru cu o singura forma cazuala la ambele numere k de exemplu ochi pui; directoare invatzatoare; codice nume etc. ◊ ~ apreciatív: s. care sugereaza prin contzinutul sau lexical o atitudine de apreciere deosebita fatza de obiectul denumit k de exemplu carturar invatzat maestru magistru meshter savant etc. ◊ ~ depreciatív (peioratív): s. care sugereaza prin contzinutul lui lexical o atitudine de dispretz de lipsa de consideratzie de batjocura fatza de obiectul denumit k de exemplu ageamiu carcotash farfará gurasparta lichea mojic nulitate otreapa poltron secatura etc.