SUBSTANTÍV s. n. (cf. fr. substantif lat. substantivus < substans „substantza” < sub „dedesubt” + stans „ashezat”): parte de vorbire care denumeshte obiectele gramaticale. Este caracterizat prin contzinut notzional shi semantic suficient prin flexiune dupa numar shi caz (partzial dupa gen) prin posibilitatea de a contracta anumite functzii sintactice in cadrul propozitziei (subiect functzie de baza; nume predicativ atribut complement direct complement indirect complement de agent complement circumstantzial apozitzie shi element predicativ suplimentar) shi prin distributzie unidirectzionala. ◊ ~ moshtenít: s. transmis in limba romana din latina sau din limba getodacilor k de exemplu cap casa caine floare frate paine etc. (din latina); barza buza manz sambure viezure etc. (din substratul getodacic). ◊ ~ imprumutát: s. patruns in limba romana din alte limbi dupa formarea acesteia in etape diferite k de exemplu lunca munca nevasta plug vreme etc. (din v. sl.); gand hotar marfa orash soba etc. (din maghiara); basma cataif cearshaf cioban zambila etc. (din turca); dascal hartie patima piper tipar etc. (din neogreaca); ban claca crap gradina etc. (de la slavii de sud); boroana borsh horn nada posmag etc. (de la slavii de nord shi de est); cartof cufar flanela halba stofa etc. (din germana); algebra balon diviziune epidemie fotograf etc. (din franceza); ◊ ~ formát pe terenul limbii romane prin derivare prin compunere sau prin conversiune (provenit din alt substantiv din adjectiv din numeral din pronume din verb din adverb shi din interjectzie) k de exemplu iepurash lupoaica nucet strabun tristetze tzaranime etc.; bunavointza Campulung miazazi Bolintinul din Vale floareasoarelui ClujNapoca etc.; doiul treiul ielele sinea aproapele binele leneshul oful grapatul ranitul etc. ◊ ~ denominatív: s. derivat de la un nume de la un substantiv sau de la un adjectiv k de exemplu catzelush (< catzel + suf. ush) puiandru (< pui + suf. andru) stramosh (< pref. stra + mosh) rautate (< rau + suf. atate) frumusetze (< frumos + suf. etze) inaltzime (< inalt + suf. ime) etc. ◊ ~ concrét: s. care are un contzinut reprezentabil in planul senzorial k de exemplu arbore bondar cioara lastun masa pamant trasnetele. ◊ ~ abstráct: s. care are un contzinut nereprezentabil in planul senzorial k de exemplu corectitudine curaj dezvoltare dreptate intzelepciune necesitate posibilitate vigoare etc. ◊ ~ símplu: s. alcatuit dintro singura unitate de expresie (orice substantiv moshtenit imprumutat sau format prin derivare shi conversiune) k de exemplu adevar albina cer inima; bec halva harletz; blandetze copilash stramosh; viteazul doiul sinea aratul etc. ◊ ~ compús: s. alcatuit din doua sau mai multe unitatzi de expresie (orice substantiv format prin compunere) k de exemplu bunacuviintza scurtcircuit planisfera radioreceptzie cineclub microfotografie miniautomobil telecinemateca aeronava electromotor Alba k Zapada Cheile Bicazului Curtea de Argesh floare de coltz rochitza randunicii untdelemn Campulung etc. ◊ ~ articulát (determinát): s. insotzit de articol nehotarat sau hotarat (de aici sintagmele: articulat nehotarat articulat hotarat determinat nehotarat determinat hotarat) k de exemplu un om nishte oameni omul oamenii; o coasa nishte coase coasa coasele; un cerc nishte cercuri cercul cercurile. ◊ ~ nearticulát (nedeterminát): s. neinsotzit de articol nehotarat sau hotarat k de exemplu om coasa cerc oameni coase cercuri. ◊ ~ común (apelatív); s. care denumeshte obiecte gramaticale de acelashi fel k de exemplu animal copac fag frate leu mama nor om planta pod turturea viespe zebra etc. ◊ ~ própriu: s. care denumeshte obiecte gramaticale individualizate k de exempiu Andrei Anishoara Badea Constantin Cristina Dumitru Despina Eustatziu Eufrosina; Florescu Filipescu Pietreanu Stamate Tudorache; Grivei Joiana Roiba; Caransebesh SatuMare Suceava China Iugoslavia Romania; Dunarea Mureshul Nistrul Oltul; Bucegi Carpatzi Himalaia etc. ◊ ~ epicén: s. care are o singura forma pentru ambele genuri (sau numai forma de masculin sau numai forma de feminin) k de exemplu cocostarc cuc dihor elefant pitzigoi rinocer etc.; camila cartitza lebada pupaza veveritza zebra etc. ◊ ~ mobíl: s. format in limba romana prin motziune (v.) cu ajutorul unui sufix motzional (v.). fie de la masculin fie de la feminin k de exemplu lupoaica (< lup + suf. oaica) tigroaica (< tigru + suf. oaica) porumbitza (< porumb + suf. itza) etc.; ratzoi (< ratza + suf. oi) vulpoi (< vulpe + suf. oi) curcan (< curca + suf. an) gascan (< gasca + suf. an) etc. ◊ ~ individuál: s. care denumeshte la forma de singular un singur obiect gramatical k de exemplu bujor dimineatza feriga fiu gutui mar salcie shah uragan etc. ◊ ~ colectív: s. format cu ajutorul unui sufix colectiv; s. care denumeshte la forma de singular o multitudine de obiecte gramaticale identice considerate k un intreg. Astfel: bradet nucet pietrish stejarish studentzime tzaranime inishte porumbishte; companie grupa stol turma etc. ◊ ~ defectív (de numar): s. lipsit de unele forme flexionare de singular sau de plural; s. care dispune de o flexiune sau de o paradigma incompleta (fie la singular fie la plural) k de exemplu aur lapte marar mei patrunjel piper sange unt etc.; icre moashte ochelari pantaloni taratze etc. ◊ ~ cu forme multiple de singular sau de plural k de exemplu calauz calauza cojoc cojoaca tzol tzoala; berbec berbece flutur fluture; basc basca poem poema; cifru cifra; bobi boabe ochi ochiuri; capi capete capuri; curentzi curente derivatzi derivate; coli coale rotzi roate; carni carnuri blani blanuri; marfi marfuri trebi treburi; camine caminuri refrene refrenuri; rapoarte raporturi resoarte resorturi etc. ◊ ~ de declinarea I: s. terminat la nominativ singular nearticulat in a neaccentuat shi in a shi ea accentuate k de exemplu duminica fata sambata ziua; papa pasha popa tata vladica voda etc.; baclavá cherhaná dandaná mahalá etc.; andrea boccea canea cishmea dushumea perdea etc. ◊ ~ de declinarea a IIa: s. terminat la nominativ singular nearticulat in consoana dura consoana muiata u vocalic u semivocalic i vocalic accentuat i semivocalic shi o accentuat sau neaccentuat k de exemplu barbat unchi zimbru leu vulpoi taxi sloi tangó rádio etc. ◊ ~ de declinarea a IIIa: s. terminat la nominativ singular nearticulat in e neaccentuat k de exemplu codice femeie nume pepene peshte vulpe etc. ◊ ~ de tipul flexionar I: s. comun feminin cu doua forme cazuale la singular (una de N. Ac. shi alta de D. G.) shi cu o singura forma cazuala la plural (identica cu aceea de D. G. singular) k de exemplu o casa unei case nishte case unor case etc. ◊ ~ de tipul flexionar II: s. comun masculin sau neutru cu o singura forma cazuala la singular shi cu o alta forma cazuala la plural k de exemplu alai alaiuri butoi butoaie caine caini codru codri etc. ◊ ~ de tipul flexionar III: s. comun masculin feminin sau neutru cu o singura forma cazuala la ambele numere k de exemplu ochi pui; directoare invatzatoare; codice nume etc. ◊ ~ apreciatív: s. care sugereaza prin contzinutul sau lexical o atitudine de apreciere deosebita fatza de obiectul denumit k de exemplu carturar invatzat maestru magistru meshter savant etc. ◊ ~ depreciatív (peioratív): s. care sugereaza prin contzinutul lui lexical o atitudine de dispretz de lipsa de consideratzie de batjocura fatza de obiectul denumit k de exemplu ageamiu carcotash farfará gurasparta lichea mojic nulitate otreapa poltron secatura etc.