19 definitzii pentru stramba

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STRAMBÁ stramb vb. I. 1. Tranz. A face k ceva sa nu mai fie drept a da o pozitzie stramba; a indoi a incovoia a curba. 2. Tranz. A face sa devieze de la pozitzia normala a apleca intro parte. ◊ Expr. (Fam.) A stramba (cuiva) gatul = a suci (cuiva) gatul. Ashi stramba gatul sau (refl.) a i se stramba cuiva gatul = a tzine capul sau gatul intro pozitzie fortzata sucita pentru a putea privi intro anumita directzie. 3. Refl. shi tranz. A (se) schimonosi a (se) deforma (la fatza) in urma unei boli a unui accident sau k expresie a unui sentiment de durere de dispretz de nemultzumire etc. ◊ Expr. (Refl.) A se stramba de ras = a rade cu mare pofta a se prapadi de ras. (Intranz.) A stramba din nas = ashi arata nemultzumirea dezaprobarea sau dispretzul printro mishcare caracteristica a fetzei. ♦ Tranz. A imita in batjocura fizionomia gesturile vorbele cuiva. ♦ Refl. Fig. A face mofturi a se fandosi. Din stramb.

stramba [At: CORESI L. 353/15 / V: (ivp) ~bi (inv) strim~ / Pzi: stramb 3 6 shi (irg) ~beaza / E: stramb] 12 vtr (D. fiintze de obicei d. oameni mai ales d. corpul lor in special d. partzi ale acestora sau d. manifestari ale oamenilor d. boli d. simptome etc.; c. i. fiintze de obicei oameni sau mai ales corpul lor in special partzi ale acestuia) A face sa devieze sau a devia (din nashtere sau in urma unei boli a unui accident etc.) de la pozitzia normala (fiind orientat sau orientanduse intro directzie nefireasca Si: a (se) aduce (26) a (se) apleca (78) a (se) cocarja (12) a (se) cocosha (1 3) a (se) garbovi (12) a (se) inclina a (se) incovoia a (se) indoi a (se) intoarce a (se) pleca a (se) rasuci a (se) suci3. 34 vtr (D. fiintze de obicei d. oameni mai ales d. corpul lor in special d. partzi ale acestora sau d. manifestari ale oamenilor d. boli d. simptome etc.; c. i. fiintze de obicei oameni sau mai ales corpul lor in special partzi ale acestuia) A face sa aiba sau a avea (din nashtere sau in urma unui accident a unei boli etc.) un aspect fizic dezgustator din cauza unei devieri de la forma de la dimensiunea de la infatzisharea etc. normala sau de pana atunci (provocand scarba) Si: a (se) deforma (1) a (se) poci1 a (se) schimonosi a (se) slutzi a (se) uratzi (pop) a (se) hazi (12) (pfm) a (se) scalambaia (12) (inv) a (se) grozavi (1) (reg) a (se) stropshi (5) a (se) shontzi1 a (se) zgamboi. 5 vt (Ie) Ashi ~ gatul sau a i se ~ cuiva gatul A privi intro parte sau inapoi la ori dupa cineva sau ceva intorcand (shi mentzinand) indelung ori repetat capul cu gatul intro pozitzie fortzata incomoda etc. 6 vt (Ie) A ~ cuiva gatul A suci cuiva gatul Vz suci3. 7 vt (Reg; ie) A ~ cuiva falcile A bate pe cineva foarte tare lovindul peste obraz. 8 vt (Fam; iae) Ai muta cuiva falcile (din loc) Vz muta. 9 vt (Ie) A vorbi pana i se ~ba gura la ceafa A vorbi mult shi fara rost. 10 vt (Pop; ie) A ~ limba (sau gura) (la cineva) A scoate limba la cineva Vz scoate. 1112 vtr (Complementul sau subiectul indica obiecte flexibile sau neflexibile ori partzi ale acestora) A face sa prezinte sau a prezenta neregularitatzi abateri etc. de la forma normala sau avuta initzial Si: a (se) contorsiona (12) a (se) curba (1) a (se) deforma (23) a (se) intoarce a (se) rasuci. 1314 vtr (Complementul sau subiectul indica obiecte de obicei neflexibile ori partzi ale acestora care au o anumita pozitzie de obicei verticala) A devia sau a fi deviat in jos intro parte etc. fatza de pozitzia normala (sau avuta initzial) ori fatza de alt obiect luat k punct de referintza Si: a (se) apleca (12) a (se) inclina a (se) lasa a (se) pleca a (se) povarni (ivp) a (se) ponori1 (pfm) a (se) hai (6) (ivr) a (se) povarti (reg) a (se) sholdi a (se) shovarni Vz scalcia scofalci scrombai. 15 vr (Rar; complementul sau subiectul indica drumuri linii de hotar etc.) A coti2 (10). 16 vt (Fam; c. i. oameni) A stalci. 17 vr (D. oameni) Ashi schimba expresia fetzei prin contractarea unei partzi a acesteia in semn de nemultzumire de neplacere etc. sau pentru a impresiona a starni hazul pentru a insulta etc. Si: a se maimutzari (rar) a se maimutzi. 18 vr (D. fatza sau d. partzi ale fetzei oamenilor) A se contracta brusc deformandushi aspectul normal shi devenind dezagreabil (k expresie a unei senzatzii a unei stari sufleteshti etc. de obicei neplacute) Si: a se schimonosi (3) (pfm) a se scalambaia (3) (reg) a se opaci a se zgamboi. 19 vr (Ie) A se ~ de ras A face mare haz. 20 vr (Fam; iae) A se prapadi de ras. 21 vr (Reg; ie) A se ~ moartea (la cineva) A muri1. 22 vt (Ivp) A imita in bataie de joc prin gesturi shi grimase. 23 vr (Fam) A se incrunta la cineva. 24 vr (Reg) A se miorlai. 25 vr (Pfm; fig) A face nazuri Vz naz. 26 vt (Ivp; fig) A rastalmaci.

STRAMBÁ stramb vb. I. 1. Tranz. A face k ceva sa nu mai fie drept a da o pozitzie stramba; a indoi a incovoia a curba. 2. Tranz. A face sa devieze de la pozitzia normala a apleca intro parte. ◊ Expr. (Fam.) A stramba (cuiva) gatul = a suci (cuiva) gatul. Ashi stramba gatul sau (refl.) a i se stramba cuiva gatul = a tzine capul sau gatul intro pozitzie fortzata sucita pentru a putea privi intro anumita directzie. 3. Refl. shi tranz. A (se) schimonosi a (se) deforma (la fatza) in urma unei boli a unui accident sau k expresie a unui sentiment de durere de dispretz de nemultzumire etc. ♦ Expr. (Refl.) A se stramba de ras = a rade cu mare pofta a se prapadi de ras.(Intranz.) A stramba din nas = ashi arata nemultzumirea dezaprobarea sau dispretzul printro mishcare caracteristica a fetzei. ♦ Tranz. A imita in batjocura fizionomia mimica cuiva. ♦ Refl. Fig. A face mofturi a se fandosi. Din stramb.

A STRAMBÁ stramb 1. tranz. 1) A face sa se strambe. ◊ ~ (sau a muta) cuiva falcile a trage cuiva o bataie zdravana. 2) (persoane) A imita in batjocura; a lua in ras prin imitare. 2. intranz.: ~ din nas (sau din buze) ashi manifesta nemultzumirea dispretzul sau dezaprobarea printro mishcare caracteristica a fetzei. /Din stramb

A SE STRAMBÁ ma stramb intranz. 1) A pierde forma sau pozitzia initziala. 2) (despre persoane) Ashi schimba expresia normala a fetzei (in mod voit sau involuntar); a face grimase; a se schimonosi; a se slutzi. 3) fig. fam. A avea o comportare pretentzioasa; a face mofturi; a se sclifosi; a se fandosi; a se fasoli. /Din stramb

strambà v. 1. a face stramb: a stramba un lemn; 2. a face grimase (in batjocura sau dispretz): ce te strambi la el?

STRIMBÁ strimb vb. I. 1. Tranz. A face sa nu mai fie drept a da o pozitzie strimba a indoi a incovoia a curba. De eshti tu asha de voinic indreapta copacii cei strimbi dar nu strimba inca shi pe cei dreptzi! SBIERA P. 80. Cum mergea prin codru da peste un om care nu facea alta decit copacii ce erau dreptzi i strimba iar pe cei strimbi i indrepta. SHEZ. II 201. 2. Tranz. A face sa devieze de la pozitzia normala a apleca intro parte. In graba atinse palaria unei cucoane batrine shi io strimba pe cap. BASSARABESCU V. 15. ◊ Expr. A strimba (cuiva) falcile = a lovi puternic pe cineva in obraz. Ian auzil mai degraba iai putea strimba falcile decit vorba. CREANGA P. 164. A strimba (cuiva) gitul = a suci cuiva gitul v. suci. Tu sa mio prinzi cum tzii meshteshugul shi sai strimbi gitul oleaca sa se invetze ea de alta data a mai purta lumea pe degete. CREANGA P. 267. Ashi strimba gitul (sau refl.) a i se strimba cuiva gitul = a tzine capul sau gitul intro pozitzie fortzata sucita (pentru a putea privi intro anumita directzie). Sa nu te doara gitul strimbindul intruna dupa ei. PAS Z. I 189. Sageata celui mic se urca in inaltul cerului. Li se strimbasera giturile uitinduse dupa dinsa. ISPIRESCU L. 211. 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A se schimonosi la fatza (k expresie a unui sentiment de durere nemultzumire dispretz etc.). (Nae strimbinduse:) Mitza aici? Nu iai spus k nu sint acasa shi k vin tirziu? CARAGIALE O. I 198. Ce prost lucru! striga Pandora scirbita shi strimbinduse. ISPIRESCU U. 94. ◊ Expr. A se strimba de ris = a face haz mare a se prapadi de ris. ◊ Intranz. (Urmat de o determinare restrictiva introdusa prin prep. «din») Cind strimbi asha din buze parca eshti Botzocan. C. PETRESCU C. V. 116. (Expr.) A strimba din nas = ashi arata nemultzumirea dezaprobarea sau dispretzul (fatza de ceva sau de cineva) printro mishcare caracteristica a fetzei. Gica Elefterescu strimbase la inceput din nas cind ishi vazuse casa transformata in dancing intermitent. C. PETRESCU C. V. 178. SHi dinsa strimba nitzel din nas. Pasamite i venise shi ei miros de pirleala pieilor. ISPIRESCU L. 214. ♦ Tranz. Ashi schimonosi ashi deforma figura. Radu era palid la fatza. Deodata tresari prin vis shishi strimba fatza scincinduse intrun plins uscat k un copil ce sa speriat prin somn. VLAHUTZA O. A. 108. ◊ (Subiectul este gestul mishcarea care schimonoseshte) Vasile statea cu pumnii in obraji ceea ce i strimba trasaturile shii schimonosea gura. DUMITRIU N. 252. ♦ Tranz. A imita pe cineva in batjocura. Ishi aducea aminte ce ris impertinent avea la inceput la lectziile lui shi cum il strimba shii reproducea gesturile pe cind el vorbea. VLAHUTZA O. A. III 37. Sasha sarea shchiopatind shi strimbinduma. NEGRUZZI S. I 60. ♦ A face mofturi a se fandosi. Hai maninca nu te mai strimba atita.

2) strimb shi éz v. tr. (d. strimb 1). Fac strimb curbez orĭ scot din pozitziunea buna din ainte: a strimba un batz. Ashez strimb: un oocolosh de zapada ĭa strimbat palaria. V. refl. Fac schimositurĭ cu fatza: copiiĭ se strimba uniĭ la altziĭ acest actor se prea strimba. Ma rastesc: ĭa strimbate la copiĭ k sa se astimpere!

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

strambá (a ~) vb. ind. prez. 3 stramba

strambá vb. ind. prez. 1 sg. stramb 3 sg. shi pl. stramba

stramb (refl. s’a strambat la mine) shi strambez (trans. un cuiu).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STRAMBÁ vb. 1. v. deforma. 2. v. scalcia. 3. a (se) apleca a (se) inclina a (se) lasa (pop. shi fam.) a (se) hai (reg.) a (se) sholdi. (Stalpul de telegraf sa ~.) 4. (prin Transilv.) a (se) jimba. (I sau ~ picioarele.) 5. v. incovoia. 6. v. desfigura. 7. v. maimutzari.

STRAMBÁ vb. v. altera contraface deforma denatura escamota falsifica maslui mistifica rastalmaci.

A (se) stramba ≠ a (se) indrepta a (se) largi

STRIMBA vb. 1. a (se) deforma (pop. shi fam.) a (se) scofilci. (Un obiect care sa ~.) 2. a (se) deforma a (se) scilcia (Mold.) a (se) scrombai. (Pantofii sau ~ prin uzura.) 3. a (se) apleca a (se) inclina a (se) lasa (pop. shi fam.) a (se) hii (reg.) a (se) sholdi. (Stilpul de telegraf sa ~.) 4. (prin Transilv.) a (se) jimba. (I sau ~ picioarele.) 5. a (se) cocosha a (se) curba a (se) incovoia a (se) indoi. (I sa ~ de tot spinarea sub povara.) 6. a (se) deforma a (se) desfigura a (se) poci a (se) schimonosi a (se) slutzi a (se) uritzi (pop. shi fam.) a (se) scalimbaia a (se) scofilci (pop.) a (se) hizi (Mold. shi Bucov.) a (se) shontzi (inv.) a (se) grozavi. (Sa ~ de tot in urma accidentului.) 7. a se maimutzari a se poci a se schimonosi (rar) a se maimutzi (pop. shi fam.) a se scalimbaia (reg.) a se zgimboi. (Nu te mai ~ atita!)

strimba vb. v. ALTERA. CONTRAFACE. DEFORMA. DENATURA. ESCAMOTA. FALSIFICA. MASLUI. MISTIFICA. RASTALMACI.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ai stramba ghidonul cuiva expr. a lovi (pe cineva); a rani (pe cineva) la cap

Intrare: stramba
stramba1 (1 -b) verb grupa I conjugarea I
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stramba
  • strambare
  • strambat
  • strambatu‑
  • stramband
  • strambandu‑
singular plural
  • stramba
  • strambatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • stramb
(sa)
  • stramb
  • strambam
  • strambai
  • strambasem
a II-a (tu)
  • strambi
(sa)
  • strambi
  • strambai
  • strambashi
  • strambaseshi
a III-a (el, ea)
  • stramba
(sa)
  • strambe
  • stramba
  • stramba
  • strambase
plural I (noi)
  • strambam
(sa)
  • strambam
  • strambam
  • strambaram
  • strambaseram
  • strambasem
a II-a (voi)
  • strambatzi
(sa)
  • strambatzi
  • strambatzi
  • strambaratzi
  • strambaseratzi
  • strambasetzi
a III-a (ei, ele)
  • stramba
(sa)
  • strambe
  • strambau
  • strambara
  • strambasera
strambi
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
strimba
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
stramba2 (1 -bez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
Surse flexiune: IVO-III
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stramba
  • strambare
  • strambat
  • strambatu‑
  • stramband
  • strambandu‑
singular plural
  • strambeaza
  • strambatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • strambez
(sa)
  • strambez
  • strambam
  • strambai
  • strambasem
a II-a (tu)
  • strambezi
(sa)
  • strambezi
  • strambai
  • strambashi
  • strambaseshi
a III-a (el, ea)
  • strambeaza
(sa)
  • strambeze
  • stramba
  • stramba
  • strambase
plural I (noi)
  • strambam
(sa)
  • strambam
  • strambam
  • strambaram
  • strambaseram
  • strambasem
a II-a (voi)
  • strambatzi
(sa)
  • strambatzi
  • strambatzi
  • strambaratzi
  • strambaseratzi
  • strambasetzi
a III-a (ei, ele)
  • strambeaza
(sa)
  • strambeze
  • strambau
  • strambara
  • strambasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

stramba, strambverb

  • 1. tranzitiv A face k ceva sa nu mai fie drept a da o pozitzie stramba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De eshti tu asha de voinic indreapta copacii cei strimbi dar nu strimba inca shi pe cei dreptzi! SBIERA P. 80. DLRLC
    • format_quote Cum mergea prin codru da peste un om care nu facea alta decit copacii ce erau dreptzi i strimba iar pe cei strimbi i indrepta. SHEZ. II 201. DLRLC
  • 2. tranzitiv A face sa devieze de la pozitzia normala a apleca intro parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote In graba atinse palaria unei cucoane batrine shi io strimba pe cap. BASSARABESCU V. 15. DLRLC
    • chat_bubble A stramba (cuiva) falcile = a lovi puternic pe cineva in obraz. DLRLC
      • format_quote Ian auzil mai degraba iai putea strimba falcile decit vorba. CREANGA P. 164. DLRLC
    • chat_bubble familiar A stramba (cuiva) gatul = a suci (cuiva) gatul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tu sa mio prinzi cum tzii meshteshugul shi sai strimbi gitul oleaca sa se invetze ea de alta data a mai purta lumea pe degete. CREANGA P. 267. DLRLC
    • chat_bubble familiar Ashi stramba gatul sau (reflexiv) a i se stramba cuiva gatul = a tzine capul sau gatul intro pozitzie fortzata sucita pentru a putea privi intro anumita directzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sa nu te doara gitul strimbindul intruna dupa ei. PAS Z. I 189. DLRLC
      • format_quote Sageata celui mic se urca in inaltul cerului. Li se strimbasera giturile uitinduse dupa dinsa. ISPIRESCU L. 211. DLRLC
  • 3. reflexiv tranzitiv A (se) schimonosi a (se) deforma (la fatza) in urma unei boli a unui accident sau k expresie a unui sentiment de durere de dispretz de nemultzumire etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote (Nae strimbinduse:) – Mitza aici? Nu iai spus k nu sint acasa shi k vin tirziu? CARAGIALE O. I 198. DLRLC
    • format_quote Ce prost lucru! striga Pandora scirbita shi strimbinduse. ISPIRESCU U. 94. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Cind strimbi asha din buze parca eshti Botzocan. C. PETRESCU C. V. 116. DLRLC
    • format_quote Radu era palid la fatza. Deodata tresari prin vis shishi strimba fatza scincinduse intrun plins uscat k un copil ce sa speriat prin somn. VLAHUTZA O. A. 108. DLRLC
    • format_quote Vasile statea cu pumnii in obraji ceea ce i strimba trasaturile shii schimonosea gura. DUMITRIU N. 252. DLRLC
    • 3.1. tranzitiv A imita in batjocura fizionomia gesturile vorbele cuiva. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Ishi aducea aminte ce ris impertinent avea la inceput la lectziile lui shi cum il strimba shii reproducea gesturile pe cind el vorbea. VLAHUTZA O. A. III 37. DLRLC
      • format_quote Sasha sarea shchiopatind shi strimbinduma. NEGRUZZI S. I 60. DLRLC
    • 3.2. reflexiv figurat A face mofturi a se fandosi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: fandosi
      • format_quote Hai mananca nu te mai stramba atata. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A se stramba de ras = a rade cu mare pofta a se prapadi de ras. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A stramba din nas = ashi arata nemultzumirea dezaprobarea sau dispretzul printro mishcare caracteristica a fetzei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Gica Elefterescu strimbase la inceput din nas cind ishi vazuse casa transformata in dancing intermitent. C. PETRESCU C. V. 178. DLRLC
      • format_quote SHi dinsa strimba nitzel din nas. Pasamite i venise shi ei miros de pirleala pieilor. ISPIRESCU L. 214. DLRLC
etimologie:
  • stramb DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.