19 definitzii pentru stramba
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- relatzionale (5)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
STRAMBÁ stramb vb. I. 1. Tranz. A face k ceva sa nu mai fie drept a da o pozitzie stramba; a indoi a incovoia a curba. 2. Tranz. A face sa devieze de la pozitzia normala a apleca intro parte. ◊ Expr. (Fam.) A stramba (cuiva) gatul = a suci (cuiva) gatul. Ashi stramba gatul sau (refl.) a i se stramba cuiva gatul = a tzine capul sau gatul intro pozitzie fortzata sucita pentru a putea privi intro anumita directzie. 3. Refl. shi tranz. A (se) schimonosi a (se) deforma (la fatza) in urma unei boli a unui accident sau k expresie a unui sentiment de durere de dispretz de nemultzumire etc. ◊ Expr. (Refl.) A se stramba de ras = a rade cu mare pofta a se prapadi de ras. (Intranz.) A stramba din nas = ashi arata nemultzumirea dezaprobarea sau dispretzul printro mishcare caracteristica a fetzei. ♦ Tranz. A imita in batjocura fizionomia gesturile vorbele cuiva. ♦ Refl. Fig. A face mofturi a se fandosi. Din stramb.
stramba [At: CORESI L. 353/15 / V: (ivp) ~bi (inv) strim~ / Pzi: stramb 3 6 shi (irg) ~beaza / E: stramb] 12 vtr (D. fiintze de obicei d. oameni mai ales d. corpul lor in special d. partzi ale acestora sau d. manifestari ale oamenilor d. boli d. simptome etc.; c. i. fiintze de obicei oameni sau mai ales corpul lor in special partzi ale acestuia) A face sa devieze sau a devia (din nashtere sau in urma unei boli a unui accident etc.) de la pozitzia normala (fiind orientat sau orientanduse intro directzie nefireasca Si: a (se) aduce (26) a (se) apleca (78) a (se) cocarja (12) a (se) cocosha (1 3) a (se) garbovi (12) a (se) inclina a (se) incovoia a (se) indoi a (se) intoarce a (se) pleca a (se) rasuci a (se) suci3. 34 vtr (D. fiintze de obicei d. oameni mai ales d. corpul lor in special d. partzi ale acestora sau d. manifestari ale oamenilor d. boli d. simptome etc.; c. i. fiintze de obicei oameni sau mai ales corpul lor in special partzi ale acestuia) A face sa aiba sau a avea (din nashtere sau in urma unui accident a unei boli etc.) un aspect fizic dezgustator din cauza unei devieri de la forma de la dimensiunea de la infatzisharea etc. normala sau de pana atunci (provocand scarba) Si: a (se) deforma (1) a (se) poci1 a (se) schimonosi a (se) slutzi a (se) uratzi (pop) a (se) hazi (12) (pfm) a (se) scalambaia (12) (inv) a (se) grozavi (1) (reg) a (se) stropshi (5) a (se) shontzi1 a (se) zgamboi. 5 vt (Ie) Ashi ~ gatul sau a i se ~ cuiva gatul A privi intro parte sau inapoi la ori dupa cineva sau ceva intorcand (shi mentzinand) indelung ori repetat capul cu gatul intro pozitzie fortzata incomoda etc. 6 vt (Ie) A ~ cuiva gatul A suci cuiva gatul Vz suci3. 7 vt (Reg; ie) A ~ cuiva falcile A bate pe cineva foarte tare lovindul peste obraz. 8 vt (Fam; iae) Ai muta cuiva falcile (din loc) Vz muta. 9 vt (Ie) A vorbi pana i se ~ba gura la ceafa A vorbi mult shi fara rost. 10 vt (Pop; ie) A ~ limba (sau gura) (la cineva) A scoate limba la cineva Vz scoate. 1112 vtr (Complementul sau subiectul indica obiecte flexibile sau neflexibile ori partzi ale acestora) A face sa prezinte sau a prezenta neregularitatzi abateri etc. de la forma normala sau avuta initzial Si: a (se) contorsiona (12) a (se) curba (1) a (se) deforma (23) a (se) intoarce a (se) rasuci. 1314 vtr (Complementul sau subiectul indica obiecte de obicei neflexibile ori partzi ale acestora care au o anumita pozitzie de obicei verticala) A devia sau a fi deviat in jos intro parte etc. fatza de pozitzia normala (sau avuta initzial) ori fatza de alt obiect luat k punct de referintza Si: a (se) apleca (12) a (se) inclina a (se) lasa a (se) pleca a (se) povarni (ivp) a (se) ponori1 (pfm) a (se) hai (6) (ivr) a (se) povarti (reg) a (se) sholdi a (se) shovarni Vz scalcia scofalci scrombai. 15 vr (Rar; complementul sau subiectul indica drumuri linii de hotar etc.) A coti2 (10). 16 vt (Fam; c. i. oameni) A stalci. 17 vr (D. oameni) Ashi schimba expresia fetzei prin contractarea unei partzi a acesteia in semn de nemultzumire de neplacere etc. sau pentru a impresiona a starni hazul pentru a insulta etc. Si: a se maimutzari (rar) a se maimutzi. 18 vr (D. fatza sau d. partzi ale fetzei oamenilor) A se contracta brusc deformandushi aspectul normal shi devenind dezagreabil (k expresie a unei senzatzii a unei stari sufleteshti etc. de obicei neplacute) Si: a se schimonosi (3) (pfm) a se scalambaia (3) (reg) a se opaci a se zgamboi. 19 vr (Ie) A se ~ de ras A face mare haz. 20 vr (Fam; iae) A se prapadi de ras. 21 vr (Reg; ie) A se ~ moartea (la cineva) A muri1. 22 vt (Ivp) A imita in bataie de joc prin gesturi shi grimase. 23 vr (Fam) A se incrunta la cineva. 24 vr (Reg) A se miorlai. 25 vr (Pfm; fig) A face nazuri Vz naz. 26 vt (Ivp; fig) A rastalmaci.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STRAMBÁ stramb vb. I. 1. Tranz. A face k ceva sa nu mai fie drept a da o pozitzie stramba; a indoi a incovoia a curba. 2. Tranz. A face sa devieze de la pozitzia normala a apleca intro parte. ◊ Expr. (Fam.) A stramba (cuiva) gatul = a suci (cuiva) gatul. Ashi stramba gatul sau (refl.) a i se stramba cuiva gatul = a tzine capul sau gatul intro pozitzie fortzata sucita pentru a putea privi intro anumita directzie. 3. Refl. shi tranz. A (se) schimonosi a (se) deforma (la fatza) in urma unei boli a unui accident sau k expresie a unui sentiment de durere de dispretz de nemultzumire etc. ♦ Expr. (Refl.) A se stramba de ras = a rade cu mare pofta a se prapadi de ras.(Intranz.) A stramba din nas = ashi arata nemultzumirea dezaprobarea sau dispretzul printro mishcare caracteristica a fetzei. ♦ Tranz. A imita in batjocura fizionomia mimica cuiva. ♦ Refl. Fig. A face mofturi a se fandosi. Din stramb.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A STRAMBÁ stramb 1. tranz. 1) A face sa se strambe. ◊ ~ (sau a muta) cuiva falcile a trage cuiva o bataie zdravana. 2) (persoane) A imita in batjocura; a lua in ras prin imitare. 2. intranz.: ~ din nas (sau din buze) ashi manifesta nemultzumirea dispretzul sau dezaprobarea printro mishcare caracteristica a fetzei. /Din stramb
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE STRAMBÁ ma stramb intranz. 1) A pierde forma sau pozitzia initziala. 2) (despre persoane) Ashi schimba expresia normala a fetzei (in mod voit sau involuntar); a face grimase; a se schimonosi; a se slutzi. 3) fig. fam. A avea o comportare pretentzioasa; a face mofturi; a se sclifosi; a se fandosi; a se fasoli. /Din stramb
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
strambà v. 1. a face stramb: a stramba un lemn; 2. a face grimase (in batjocura sau dispretz): ce te strambi la el?
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
strambi v vz stramba
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
strimba v vz stramba
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
STRIMBÁ strimb vb. I. 1. Tranz. A face sa nu mai fie drept a da o pozitzie strimba a indoi a incovoia a curba. De eshti tu asha de voinic indreapta copacii cei strimbi dar nu strimba inca shi pe cei dreptzi! SBIERA P. 80. Cum mergea prin codru da peste un om care nu facea alta decit copacii ce erau dreptzi i strimba iar pe cei strimbi i indrepta. SHEZ. II 201. 2. Tranz. A face sa devieze de la pozitzia normala a apleca intro parte. In graba atinse palaria unei cucoane batrine shi io strimba pe cap. BASSARABESCU V. 15. ◊ Expr. A strimba (cuiva) falcile = a lovi puternic pe cineva in obraz. Ian auzil mai degraba iai putea strimba falcile decit vorba. CREANGA P. 164. A strimba (cuiva) gitul = a suci cuiva gitul v. suci. Tu sa mio prinzi cum tzii meshteshugul shi sai strimbi gitul oleaca sa se invetze ea de alta data a mai purta lumea pe degete. CREANGA P. 267. Ashi strimba gitul (sau refl.) a i se strimba cuiva gitul = a tzine capul sau gitul intro pozitzie fortzata sucita (pentru a putea privi intro anumita directzie). Sa nu te doara gitul strimbindul intruna dupa ei. PAS Z. I 189. Sageata celui mic se urca in inaltul cerului. Li se strimbasera giturile uitinduse dupa dinsa. ISPIRESCU L. 211. 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A se schimonosi la fatza (k expresie a unui sentiment de durere nemultzumire dispretz etc.). (Nae strimbinduse:) Mitza aici? Nu iai spus k nu sint acasa shi k vin tirziu? CARAGIALE O. I 198. Ce prost lucru! striga Pandora scirbita shi strimbinduse. ISPIRESCU U. 94. ◊ Expr. A se strimba de ris = a face haz mare a se prapadi de ris. ◊ Intranz. (Urmat de o determinare restrictiva introdusa prin prep. «din») Cind strimbi asha din buze parca eshti Botzocan. C. PETRESCU C. V. 116. (Expr.) A strimba din nas = ashi arata nemultzumirea dezaprobarea sau dispretzul (fatza de ceva sau de cineva) printro mishcare caracteristica a fetzei. Gica Elefterescu strimbase la inceput din nas cind ishi vazuse casa transformata in dancing intermitent. C. PETRESCU C. V. 178. SHi dinsa strimba nitzel din nas. Pasamite i venise shi ei miros de pirleala pieilor. ISPIRESCU L. 214. ♦ Tranz. Ashi schimonosi ashi deforma figura. Radu era palid la fatza. Deodata tresari prin vis shishi strimba fatza scincinduse intrun plins uscat k un copil ce sa speriat prin somn. VLAHUTZA O. A. 108. ◊ (Subiectul este gestul mishcarea care schimonoseshte) Vasile statea cu pumnii in obraji ceea ce i strimba trasaturile shii schimonosea gura. DUMITRIU N. 252. ♦ Tranz. A imita pe cineva in batjocura. Ishi aducea aminte ce ris impertinent avea la inceput la lectziile lui shi cum il strimba shii reproducea gesturile pe cind el vorbea. VLAHUTZA O. A. III 37. Sasha sarea shchiopatind shi strimbinduma. NEGRUZZI S. I 60. ♦ A face mofturi a se fandosi. Hai maninca nu te mai strimba atita.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
2) strimb shi éz v. tr. (d. strimb 1). Fac strimb curbez orĭ scot din pozitziunea buna din ainte: a strimba un batz. Ashez strimb: un oocolosh de zapada ĭa strimbat palaria. V. refl. Fac schimositurĭ cu fatza: copiiĭ se strimba uniĭ la altziĭ acest actor se prea strimba. Ma rastesc: ĭa strimbate la copiĭ k sa se astimpere!
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
strambá (a ~) vb. ind. prez. 3 stramba
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
strambá vb. ind. prez. 1 sg. stramb 3 sg. shi pl. stramba
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
stramb (refl. s’a strambat la mine) shi strambez (trans. un cuiu).
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
STRAMBÁ vb. 1. v. deforma. 2. v. scalcia. 3. a (se) apleca a (se) inclina a (se) lasa (pop. shi fam.) a (se) hai (reg.) a (se) sholdi. (Stalpul de telegraf sa ~.) 4. (prin Transilv.) a (se) jimba. (I sau ~ picioarele.) 5. v. incovoia. 6. v. desfigura. 7. v. maimutzari.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
STRAMBÁ vb. v. altera contraface deforma denatura escamota falsifica maslui mistifica rastalmaci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A (se) stramba ≠ a (se) indrepta a (se) largi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
STRIMBA vb. 1. a (se) deforma (pop. shi fam.) a (se) scofilci. (Un obiect care sa ~.) 2. a (se) deforma a (se) scilcia (Mold.) a (se) scrombai. (Pantofii sau ~ prin uzura.) 3. a (se) apleca a (se) inclina a (se) lasa (pop. shi fam.) a (se) hii (reg.) a (se) sholdi. (Stilpul de telegraf sa ~.) 4. (prin Transilv.) a (se) jimba. (I sau ~ picioarele.) 5. a (se) cocosha a (se) curba a (se) incovoia a (se) indoi. (I sa ~ de tot spinarea sub povara.) 6. a (se) deforma a (se) desfigura a (se) poci a (se) schimonosi a (se) slutzi a (se) uritzi (pop. shi fam.) a (se) scalimbaia a (se) scofilci (pop.) a (se) hizi (Mold. shi Bucov.) a (se) shontzi (inv.) a (se) grozavi. (Sa ~ de tot in urma accidentului.) 7. a se maimutzari a se poci a se schimonosi (rar) a se maimutzi (pop. shi fam.) a se scalimbaia (reg.) a se zgimboi. (Nu te mai ~ atita!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
strimba vb. v. ALTERA. CONTRAFACE. DEFORMA. DENATURA. ESCAMOTA. FALSIFICA. MASLUI. MISTIFICA. RASTALMACI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ai stramba ghidonul cuiva expr. a lovi (pe cineva); a rani (pe cineva) la cap
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
verb (VT201) Surse flexiune: IVO-III | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
stramba, strambverb
- 1. A face k ceva sa nu mai fie drept a da o pozitzie stramba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De eshti tu asha de voinic indreapta copacii cei strimbi dar nu strimba inca shi pe cei dreptzi! SBIERA P. 80. DLRLC
- Cum mergea prin codru da peste un om care nu facea alta decit copacii ce erau dreptzi i strimba iar pe cei strimbi i indrepta. SHEZ. II 201. DLRLC
-
- 2. A face sa devieze de la pozitzia normala a apleca intro parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- In graba atinse palaria unei cucoane batrine shi io strimba pe cap. BASSARABESCU V. 15. DLRLC
- A stramba (cuiva) falcile = a lovi puternic pe cineva in obraz. DLRLC
- Ian auzil mai degraba iai putea strimba falcile decit vorba. CREANGA P. 164. DLRLC
-
- A stramba (cuiva) gatul = a suci (cuiva) gatul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tu sa mio prinzi cum tzii meshteshugul shi sai strimbi gitul oleaca sa se invetze ea de alta data a mai purta lumea pe degete. CREANGA P. 267. DLRLC
-
- Ashi stramba gatul sau (reflexiv) a i se stramba cuiva gatul = a tzine capul sau gatul intro pozitzie fortzata sucita pentru a putea privi intro anumita directzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sa nu te doara gitul strimbindul intruna dupa ei. PAS Z. I 189. DLRLC
- Sageata celui mic se urca in inaltul cerului. Li se strimbasera giturile uitinduse dupa dinsa. ISPIRESCU L. 211. DLRLC
-
-
- 3. A (se) schimonosi a (se) deforma (la fatza) in urma unei boli a unui accident sau k expresie a unui sentiment de durere de dispretz de nemultzumire etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: deforma schimonosi
- (Nae strimbinduse:) – Mitza aici? Nu iai spus k nu sint acasa shi k vin tirziu? CARAGIALE O. I 198. DLRLC
- Ce prost lucru! striga Pandora scirbita shi strimbinduse. ISPIRESCU U. 94. DLRLC
- Cind strimbi asha din buze parca eshti Botzocan. C. PETRESCU C. V. 116. DLRLC
- Radu era palid la fatza. Deodata tresari prin vis shishi strimba fatza scincinduse intrun plins uscat k un copil ce sa speriat prin somn. VLAHUTZA O. A. 108. DLRLC
- Vasile statea cu pumnii in obraji ceea ce i strimba trasaturile shii schimonosea gura. DUMITRIU N. 252. DLRLC
- 3.1. A imita in batjocura fizionomia gesturile vorbele cuiva. DEX '09 DLRLC
- Ishi aducea aminte ce ris impertinent avea la inceput la lectziile lui shi cum il strimba shii reproducea gesturile pe cind el vorbea. VLAHUTZA O. A. III 37. DLRLC
- Sasha sarea shchiopatind shi strimbinduma. NEGRUZZI S. I 60. DLRLC
-
- 3.2. A face mofturi a se fandosi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: fandosi
- Hai mananca nu te mai stramba atata. DLRLC
-
- A se stramba de ras = a rade cu mare pofta a se prapadi de ras. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A stramba din nas = ashi arata nemultzumirea dezaprobarea sau dispretzul printro mishcare caracteristica a fetzei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Gica Elefterescu strimbase la inceput din nas cind ishi vazuse casa transformata in dancing intermitent. C. PETRESCU C. V. 178. DLRLC
- SHi dinsa strimba nitzel din nas. Pasamite i venise shi ei miros de pirleala pieilor. ISPIRESCU L. 214. DLRLC
-
-
etimologie:
- stramb DEX '98 DEX '09