sticla sf [At: CORESI TETR. 53 / V: (irg) stec~ (reg) stegla sht~ / Pl: ~le / E: vsl стєкло] 1 Vas inalt de obicei de forma cilindrica cu gat ingust (shi inalt) facut din sticla (14) (sau pex din alte materiale) care serveshte la pastrarea lichidelor Si: (liv) butelie (1) (reg) butelca (1) glaja (2) ship⁴ uiaga. 2 Recipient de diferite forme facut din sticla (14). 3 (Reg; ics) Dea lipitul ~lei in grinda Numele unui joc in care unul dintre participantzi este pacalit turnanduise o sticla de apa in cap. 4 (Adesea udp „de” sau „cu”) Contzinutul unei sticle (1). 5 Contzinutul impreuna cu vasul respectiv. 6 (Mol) Masura de capacitate pentru lapte shi produsele lui egala cu un litru. 7 (SHis ~ de lampa) Obiect de sticla (14) avand partea inferioara de forma sferica shi cea superioara de forma cilindrica alungita folosit pentru protejarea flacarii la lampile cu petrol Si: cilindru (6) glob (2) (reg) tzilindru. 8 Placa de sticla (14) care inchide cadrul ferestrelor al unor ushi dulapuri etc. Si: geam (1). 9 Piesa optica transparenta de obicei marginita de doua suprafetze curbate (sau de una sferica shi una plana) care da imaginea reala sau virtuala a unui obiect Si: lentila. 10 Ochelari. 11 (Asr; lsg) Monoclu. 12 (Irn) Margele. 13 (Inv; lpl) Nume generic dat obiectelor din sticla (14). 14 Substantza solida amorfa transparenta translucida sau opaca dura cu un luciu particular lipsita de flexibilitate casanta rau conducatoare de caldura shi electricitate formata dintrun amestec de silicatzi ai metalelor alcaline alcalinopamantoase de plumb sau de alte metale shi obtzinuta prin topire. 15 (Is) ~ solubila Substantza obtzinuta prin topirea unui amestec de silice shi de hidroxid de sodiu care in anumite conditzii este solubila in apa dand o solutzie vascoasa. 16 (Is) ~ de cuartz Substantza cu aspectul sticlei (14) obtzinuta prin topirea cuartzului rezistenta la acizi la variatziile de temperatura shi transparenta pentru razele ultraviolete. 17 (Is) ~ opaca Material sticlos cu proprietatzi speciale in privintza indicelui de refractzie de o mare omogenitate in compozitzie folosit la fabricarea lentilelor shi a prismelor aparatelor optice. 18 (Is) ~ organica Material plastic transparent incasabil din care se fac diferite obiecte rezistente la shocuri shi la trepidatzii. 19 (Is) ~ mecanica Roca necristalizata provenita in urma racirii brushte a lavei.

STÍCLA (II) sticle s. f. I. Substantza amorfa dura la temperatura camerei de obicei transparenta shi incolora alcatuita dintrun amestec de silicatzi de calciu shi de sodiu (uneori shi de alte metale) obtzinuta prin topirea impreuna a silicei a carbonatului de calciu shi a carbonatului de sodiu cu compushi ai metalelor respective. Merse... pina la un munte de sticla. RETEGANUL P. V 37. SHi mai merse ce mai merse shi ajunse la palaturile zmeoaicei. Aceste palaturi erau cu totul shi cu totul de sticla shi stralucea de la soare te puteai uita dara la dinsele ba. ISPIRESCU L. 194. Mia vindut o sticla proasta drept un diamant curat. ALEXANDRESCU M. 386. ◊ (Metaforic) Vedeam aproape inaintea morii o sticla intinsa de apa neclintita. SADOVEANU O. VI 12. ◊ (Adverbial) Aici dupa trei zile de uragan sa ashezat pe ger uscat shi senin sticla. CARAGIALE O. VII 112. ♦ Sticla de cuartz = substantza obtzinuta prin topirea cuartzului rezistenta la variatzii de temperatura shi transparenta la razele ultraviolete; se foloseshte la fabricarea lampilor de cuartz. II. Obiect facut din sticla (I). 1. Vas de obicei de forma cilindrica inalt cu git ingust servind pentru pastrarea lichidelor; butelie. Acum statzi adunatzi linga vatra Betzi dintro singura sticla tzuica nu prea tare. BENIUC V. 24. Drumurile shi potecile erau pustii. Ferestrele crishmelor degeaba aratau covrigei uscatzi in gituri de sticle cu bauturi colorate. Aveau un aer de parasire shi dezolare. SADOVEANU B. 162. Am deschis desagii mei shi am scos... azima friptura ceva placinta shi o sticla de vin. GALACTION O. I 88. Trei mere linga o palarie de pai shi o sticla de doctorii. C. PETRESCU V. V. 90. ♦ Cantitatea de lichid contzinuta in vasul descris mai sus. Dupa shase sticle de vinul cel vechi de zece ani subprefectul nu mai cunoshtea daca a shaptea era tot acela. BUJOR S. 118. 2. Placa subtzire de sticla (I) cu care se inchide golul ferestrelor al anumitor dulapuri etc.; geam. In vitrine elegante sub sticle groase sint expuse obiecte de aur arta rara a antichitatzii. STANCU U.R.S.S. 121. Se inaltza in virful picioarelor sa priveasca inauntru prin fereastra cu geamurile turburi... Asha cu fruntea lipita de sticla ramase privind indelung. C. PETRESCU S. 34. O beshican loc de sticla e intinsan ferestruie printre care treceo dunga mohorita shi galbuie. EMINESCU O. I 84. 3. (De obicei determinat prin «de lampa») Glob de sticla (I) cu git lung care protejeaza flacara lampii de petrol. Femeia puse sticla la lampa o ridica sus shi veni cu ea in mina. DUMITRIU N. 233. In rafturi... stateau in picioare sticle de lampa. id. P. F. 48. Lampa fumega shi ziarul se arsese in jurul gitului sticlei. CAMIL PETRESCU O. II 564. 4. (Uneori determinat prin «de ochelari») Lentila pentru ochelari; p. ext. (la pl. depreciativ) ochelari. Nu shtiu cum ma intorc cu ochii inapoi shi pe cine gindeshti k vaz la masa de la spate?... Bagabontul nene cu sticlele in ochi cu giubenul in cap shi cu basmaua iacasha scoasa. CARAGIALE O I 10. ♦ (Numai la sg. depreciativ) Monoclu. Odata vine in goana mare beiul in trasura de la vinatoare. Statea rasturnat pe perne cu sticlan ochi shi cu ciinii linga el. DUMITRIU B. F. 26. Varianta: (Mold.) stécla (SADOVEANU I. A. 177) s. f.

STÍCLA ~e f. 1) la sing. Substantza solida amorfa cu luciu caracteristic de obicei transparenta shi incolora obtzinuta prin topirea nisipului de cuartz avand diferite intrebuintzari (la fabricarea geamurilor veselei obiectelor de arta etc.). 2) Obiect facut din aceasta substantza. ~ de geam. ~ de lampa. ~ de ochelari. 3) Vas din aceasta substantza ingustat in partea superioara in forma de gat folosit pentru pastrarea shi transportarea lichidelor. 4) Cantitate de lichid cat incape intrun astfel de vas. [G.D. sticlei; Sil. sticla] /<sl. stiklo

sticla f. 1. substantza dura stravezie shi fragila ce se obtzine prin fuziunea nisipului amestecat cu potasa sau soda: din sticla se fac microscoape shi telescoape oglinzi shi vase; 2. vas de baut din sticla; 3. contzinutul unei sticle: o sticla cu apa; 4. pl. fam. ochelari: cu sticle in ochi CAR. [Mold. stecla = slav. STĬKLO].

stícla (vest) shi stécla (est) f. pl. e (vsl. stiklo sticla d. got. stikls vgerm. stëchal pahar; bg. stŭklo rus. stekló). Vest. O materie solida transparenta shi fragila k gheatza produsa pin topirea unuĭ nisip silicĭos amestecat cu soda saŭ potasa: din sticla se fac geamurĭ pahare lentile. Butelie (clondir) saŭ flacon (ship) facut din aceasta materie: o sticla de vin de rom. Contzinutu unuĭ vas de sticla: a bea o sticla intreaga.

stecla sf vz sticla

stegla sf vz sticla

plaststícla s. f. (chim.) ◊ „«Plaststicla» sar putea denumi noul material care imbina calitatzile sticlei shi ale materialului plastic realizat de oamenii de shtiintza din S.U.A. Este vorba de fapt de un material plastic transparent acoperit cu o pelicula extrem de subtzire (0075025 mm) de sticla.” Sc. 3 VI 76 p. 6 (din plast[ic] + sticla dupa model engl.)

stecla f. Mold. V. sticla.

stícla (sticla) s. f. g.d. art. stíclei; (obiecte) pl. stícle

stícla s. f. (sil. cla) g.d. art. stíclei; (obiecte) pl. stícle

sticla

sticla sticle.

STÍCLA s. 1. (Olt. Mold. Bucov. shi Transilv.) glaja. (Vas de ~.) 2. (livr.) butelie (reg.) butelca ship uiaga (prin Ban.) belca (Olt. Mold. Bucov. shi Transilv.) glaja. (O ~ cu lapte.) 3. v. geam. 4. v. lentila. 5. cilindru glob (reg.) burlui tzilindru. (~ de lampa.) 6. (CHIM.) sticla organica = plexiglas stiplex polimetacrilat de metil; sticla solubila = silicat de sodiu.

STÍCLA s. v. monoclu.

STICLA s. 1. (Olt. Mold. Bucov. shi Transilv.) glaja. (Vas de ~.) 2. (livr.) butelie (reg.) butelca ship uiaga (prin Ban.) belca (Olt. Mold. Bucov. shi Transilv.) glaja. (O ~ cu lapte.) 3. geam. (O veranda cu ~.) 4. lentila (inv.) linte. (~ de ochelari.) 5. cilindru glob (reg.) burlui tzilindru. (~ de lampa.) 6. (CHIM.) sticla organica = plexiglas polimetacrilat stiplex.

sticla s. v. MONOCLU.

stícla (le) s. f. 1. Substantza solida casanta transparenta sau opaca. 2. Butelie flacon. 3. Ochelari. Var. Mold. stecla shi der. Sl. stῑklo (Miklosich Slaw. Elem. 47; Cihac II 365; Conev 62) cf. bg. staklo sb. staklo rus. stekló. Der. sticlar s. m. (fabricant de sticla; Arg. hotz de bijuterii shi pietre pretzioase); sticlarie s. f. (obiecte de sticla; fabrica sau magazin de sticla); sticli vb. (a luci a scili a scinteia; a atzinti a pironi ochii) cf. sb. stakliti „a luci”; sticlos adj. (lucios neted cizelat; stins despre ochi); sticlui vb. (a pune geamuri).

sticla s. f. sg. (tox.) metamfetamina.

sticla de lampa numarul doi expr. (glum. inv.) tzoi cinzeaca (paharel cu) cinzeci de mililitri de bautura spirtoasa.

STICLA CU BAUTURA ALCOOLICA capsula fiola glaja perfuzie torpila volum.