Definitzia cu ID-ul 957058:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
STÍCLA (II) sticle s. f. I. Substantza amorfa dura la temperatura camerei de obicei transparenta shi incolora alcatuita dintrun amestec de silicatzi de calciu shi de sodiu (uneori shi de alte metale) obtzinuta prin topirea impreuna a silicei a carbonatului de calciu shi a carbonatului de sodiu cu compushi ai metalelor respective. Merse... pina la un munte de sticla. RETEGANUL P. V 37. SHi mai merse ce mai merse shi ajunse la palaturile zmeoaicei. Aceste palaturi erau cu totul shi cu totul de sticla shi stralucea de la soare te puteai uita dara la dinsele ba. ISPIRESCU L. 194. Mia vindut o sticla proasta drept un diamant curat. ALEXANDRESCU M. 386. ◊ (Metaforic) Vedeam aproape inaintea morii o sticla intinsa de apa neclintita. SADOVEANU O. VI 12. ◊ (Adverbial) Aici dupa trei zile de uragan sa ashezat pe ger uscat shi senin sticla. CARAGIALE O. VII 112. ♦ Sticla de cuartz = substantza obtzinuta prin topirea cuartzului rezistenta la variatzii de temperatura shi transparenta la razele ultraviolete; se foloseshte la fabricarea lampilor de cuartz. II. Obiect facut din sticla (I). 1. Vas de obicei de forma cilindrica inalt cu git ingust servind pentru pastrarea lichidelor; butelie. Acum statzi adunatzi linga vatra Betzi dintro singura sticla tzuica nu prea tare. BENIUC V. 24. Drumurile shi potecile erau pustii. Ferestrele crishmelor degeaba aratau covrigei uscatzi in gituri de sticle cu bauturi colorate. Aveau un aer de parasire shi dezolare. SADOVEANU B. 162. Am deschis desagii mei shi am scos... azima friptura ceva placinta shi o sticla de vin. GALACTION O. I 88. Trei mere linga o palarie de pai shi o sticla de doctorii. C. PETRESCU V. V. 90. ♦ Cantitatea de lichid contzinuta in vasul descris mai sus. Dupa shase sticle de vinul cel vechi de zece ani subprefectul nu mai cunoshtea daca a shaptea era tot acela. BUJOR S. 118. 2. Placa subtzire de sticla (I) cu care se inchide golul ferestrelor al anumitor dulapuri etc.; geam. In vitrine elegante sub sticle groase sint expuse obiecte de aur arta rara a antichitatzii. STANCU U.R.S.S. 121. Se inaltza in virful picioarelor sa priveasca inauntru prin fereastra cu geamurile turburi... Asha cu fruntea lipita de sticla ramase privind indelung. C. PETRESCU S. 34. O beshican loc de sticla e intinsan ferestruie printre care treceo dunga mohorita shi galbuie. EMINESCU O. I 84. 3. (De obicei determinat prin «de lampa») Glob de sticla (I) cu git lung care protejeaza flacara lampii de petrol. Femeia puse sticla la lampa o ridica sus shi veni cu ea in mina. DUMITRIU N. 233. In rafturi... stateau in picioare sticle de lampa. id. P. F. 48. Lampa fumega shi ziarul se arsese in jurul gitului sticlei. CAMIL PETRESCU O. II 564. 4. (Uneori determinat prin «de ochelari») Lentila pentru ochelari; p. ext. (la pl. depreciativ) ochelari. Nu shtiu cum ma intorc cu ochii inapoi shi pe cine gindeshti k vaz la masa de la spate?... Bagabontul nene cu sticlele in ochi cu giubenul in cap shi cu basmaua iacasha scoasa. CARAGIALE O I 10. ♦ (Numai la sg. depreciativ) Monoclu. Odata vine in goana mare beiul in trasura de la vinatoare. Statea rasturnat pe perne cu sticlan ochi shi cu ciinii linga el. DUMITRIU B. F. 26. Varianta: (Mold.) stécla (SADOVEANU I. A. 177) s. f.