GEAM geamuri s. n. 1. Placa de sticla care se fixeaza in pervazurile (ori cercevelele) ferestrelor sau ale ushilor shi care permite luminii sa strabata in interiorul unei incaperi. ♦ Bucata de sticla care se fixeaza in rama ceasornicelor a ochelarilor etc. 2. P. gener. Fereastra. Din tc. cam.

geam sn [At: (a. 1805) IORGA S. D. VIII 41 / Pl: ~uri / E: tc čğam] 1 Placa de sticla care se fixeaza in pervazurile (ori cercevelele) ferestrelor sau ale ushilor shi care permite patrunderea luminii in interiorul unei incaperi. 2 Bucata de sticla care se fixeaza in rama ceasornicelor a ochelarilor etc. 3 (Pgn) Fereastra. 4 (Inv; fam) Monoclu.

GEAM geamuri s. n. 1. Placa de sticla care se fixeaza in pervazurile (ori cercevelele) ferestrelor sau ale ushilor shi care permite sa strabata lumina in interiorul unei incaperi. ♦ Bucata de sticla care se fixeaza in rama ceasornicelor a ochelarilor etc. 2. P. gener. Fereastra. Din tc. cam.

GEAM geamuri s. n. 1. Placa de sticla prin care strabate lumina (shi care se fixeaza in pervazurile ushilor shi ferestrelor). Geam mat. Geamuri colorate. ▭ Se deschise usha din fund cu geam mic rotund la inaltzimea capului. SADOVEANU B. 182. K un palat pustiu cu geamuri sparte Padurea noastra tace parasita. IOSIF P. 46. Vintul jalnic baten geamuri. EMINESCU O. I 76. ◊ Ochi de geam v. ochi (II 1). Geam armat sau de sigurantza = geam gros in care sa inglobat la fabricare o plasa de sirma cu scopul de ai mari rezistentza shi a evita accidentele. Geam de cuartz = geam fabricat din cuartz topit care lasa sa treaca 5080% din intensitatea razelor ultraviolete. ♦ Bucata de sticla care se ashaza in rama ceasornicelor a ochelarilor etc. La cuptoarele lor focarii cu geam colorat la ochi au privit mereu la focuri. CONTEMPORANUL S. II 1950 nr. 180 2/2. In cutii cu geam pastra vii sherpi de toate neamurile. STANCU D. 407. ♦ (Familiar) Monoclu. 2. Fereastra. Vinturi ale iernii se calatoreau pe la geam aducind suspine de durere. SADOVEANU O. II 205. Am deschis geamul vagonului. SAHIA N. 26. La geamul tau ce stralucea Privii atit de des. EMINESCU O. I 191.

GEAM ~uri n. 1) Placa de sticla fixata in cercevelele unei ferestre sau ale unei ushi pentru a lasa lumina sa patrunda in incapere. 2) Bucata de sticla care se fixeaza in rama unor obiecte (ochelari ceasornic etc.). 3) Deschizatura facuta in peretzii unei cladiri sau ai unui vehicul pentru a permite sa intre in interior lumina shi aerul; fereastra. /<turc. tzam

geam n. 1. ochiu de sticla la fereastra sau la usha; 2. cerc de sticla: geamuri pentru ceasornice; 3. pl. fam. binoclu: cu geamurile in ochi. [Turc. DJAM].

geám n. pl. urĭ (turc. [d. pers.] ğam ngr. dzámi bg. sirb. ğam). Placa de sticla pusa la o fereastra la un felinar sh. a. A sta la geam (orĭ la geamurĭ) a sta la fereastra. Luna bate pin geamurĭ luna bate pin geamurile ferestreĭ. Iron. A umbla cu geamurile in ochĭ a purta ochelarĭ.

geamlunéta s. n. 1977 Geam din spate la automobile v. dezaburizare (din geam + luneta; cf. fr. lunette „vitre arrière d’une automobile”; PR sec. XX)

geam s. n. pl. geámuri

geam s. n. pl. geámuri

geam geamuri.

GEÁM s. 1. v. fereastra. 2. sticla. (O veranda cu ~uri.)

GEÁM s. v. monoclu.

GEAM s. 1. fereastra. (Se uita pe ~.) 2. sticla. (O veranda cu ~.)

geam s. v. MONOCLU.

geám (geámuri) s. n. 1. Placa de sticla fixata la fereastra. 2. Fereastra. 3. (Arg.) Ochelari. Mr. megl. geam. Tc. cam (Roesler 610; SHeineanu II 185; Lokotsch 650; Ronzevalle 69) cf. ngr. τζάμι alb. ğam bg. džam. Der. geamgiu s. m. (persoana care monteaza sau vinde geamuri) din tc. camci mr. giamgi; geamlic s. n. (coridor veranda incapere inchisa cu geamuri) din tc. camlik cf. ngr. τζαμλίϰι mr. giamliche.

a fi la geam expr. (d. fete) a fi virgina.

a se face geam expr. a vedea a sesiza a urmari cu atentzie.

ai sparge (cuiva) geamurile expr. (adol. sport. la fotbal) a strecura mingea printre picioarele adversarului.

casa fara geam expr. inchisoare.

trei cu geamuri expr. (shc.) nota opt.