STANG A stangi adj. 1. (Despre partzi sau organe ale corpului) Ashezat in partea corpului in care se afla inima. ♦ (Substantivat): a) (La m. sg. art.) Piciorul stang (1); b) (La f. sg. art.) Mana stanga (1). 2. Care se afla de partea sau in directzia mainii stangi (1) (cand cineva sta cu fatza in directzia in care este orientat un lucru sau o fiintza). ♦ (Substantivat f. sg. art.) Partea sau directzia stanga (2). ◊ Expr. A tzine stanga = a merge pe partea stanga a unui drum. (Fam.) A trage (sau a da a face) la stanga = a fura. ♦ (Substantivat f. art.) Grupare politica socialista. ◊ Loc. adj. De stanga = (despre grupari politice persoane) partizan adept al unei politici socialiste. Lat. *stancus (= stanticus) „obosit”.

stang ~a [At: COD. VOR². 12^r/13 / V: sting a / Pl: ~i (inv) ~e sf / E: ml *stancus „obosit”] 1 a (Ioc drept; d. partzi sau organe ale corpului oamenilor sau animalelor) Care se afla in partea dinspre inima a corpului. 2 sf (De obicei sg. shi art.) Mana stanga (1). 3 sf sg (Ie) Sa nu (sau nare sa no sa etc.) shtie ~a (ta) ce face dreapta ori ce face dreapta sa nu shtie ~a Formula prin care se impune discretzie absoluta. 4 snsa Piciorul stang (1). 5 snsa A calca (sau a intra a pashi a porni etc.) cu ~gul A incepe (sau a face) ceva prost fara succes. 6 a (D. partzi ale imbracamintei) Care corespunde partzii stangi (1) a corpului. 7 a (D. simptome boli etc.) Care apare care se manifesta etc. pe (un organ sau pe o zona a acesteia din) partea (dinspre mana) stanga (1) a corpului omenesc. 8 a (D. tratamente operatzii etc.) Care se face pe (un organ sau o zona a acestuia din) partea (dinspre mana) stanga (1) a corpului omenesc. 9 a (D. constructzii obiecte etc.) Care se afla pe partea sau in directzia mainii stangi (1) a unei persoane orientate cu fatza in aceeashi directzie cu obiectul. 10 a (D. cursuri de apa sau d. malurile lor) Care se afla pe partea sau in directzia mainii stangi (1) a unei persoane ashezate cu fatza in directzia cursului unei ape. 11 a (D. obiecte sau partzi ale obiectelor) Care se afla pe partea sau in directzia mainii stangi (1) a persoanei care priveshte obiectul din fatza. 12 sfsa Parte a corpului unei fiintze a unui obiect a unei constructzii etc. care se afla in partea sau in directzia mainii stangi (1) a unei persoane ashezate in acelashi sens cu obiectul constructzia etc. respectiva parte a unui curs de apa sau a unui mal al acestuia care se afla in zona sau in directzia mainii stangi (1) a unei persoane ashezate cu fatza in sensul de curgere al apei respective. 13 sfsa Parte a corpului unei fiintze a unui obiect a unei constructzii etc. care se afla in zona sau in directzia mainii stangi (1) a unei persoane care priveshte obiectul constructzia etc. respectiva din fatza. 14 sfsa (Ila) Din (sau ivp dea (inv) din a) ~a Care se afla in partea dinspre inima a corpului sau in partea ori in directzia mainii stangi (1). 15 sfsa (Ilav) Din in la pe spre de la (sau ivp dea (inv) din a) ~a Din (sau in) partea mainii stangi (1). 16 sfsa (Ial) Din (sau in) directzia mainii stangi (1). 17 sfsa (Ilp) In la din (sau ivp dea) ~a In partea mainii stangi (1). 18 sfsa (Ial) Din directzia mainii stangi (1). 19 sfsa (Ie) Ai cauta (cuiva) cucul in ~a Ai merge cuiva rau. 20 sfsa (Ie; if a apuca sau a o lua la ~a) A face la ~a A se indrepta catre partea stanga (1) a unui drum in directzia mainii stangi (1). 21 sfsa (Arg; iae; if a trage sau a da la ~a) A ascunde (1). 22 sfsa (Arg; iae; if a trage sau a da la ~ga) A fura (1). 23 sfsa (Ie) A tzine ~a A merge pe partea stanga (9) a unui drum. 24 a (Inv; fig) Prefacut². 25 a (Inv; fig) Rau. 26 a Pacatos. 27 sfs (Ivr; ie) A fi dea ~a A pacatui. 28 sfs Grupare (politica filozofica parlamentara etc.) care este pentru schimbarea ordinii stabilite. 29 sfs (Ila) De ~a (D. grupari persoane sau actziunile manifestarile etc. acestora) Care sustzine progresul Si: progresist. 30 sfs (Ial) Care este apropiat de mishcarea muncitoreasca.

STANG A stangi adj. 1. (Despre partzi sau organe ale corpului) Ashezat in partea corpului in care se afla inima. ♦ (Substantivat) a) (La m. sg. art.) Piciorul stang (1). b) (La f. sg. art.) Mana stanga (1). 2. Care se afla de partea sau in directzia mainii stangi (1) (cand cineva sta cu fatza in directzia in care este orientat un lucru sau o fiintza). ♦ (Substantivat f. sg. art.) Partea sau directzia stanga. (2). ◊ Expr. A tzine stanga = a merge pe partea stanga a unui drum. (Fam.) A trage (sau a da a face) la stanga = a fura. 3. Care reprezinta gruparea radicala a unui partid a unei adunari a unei organizatzii politice; care se alatura unei astfel de grupari. ♦ (Substantivat f. art.) Aripa radicala a unui partid a unei shcoli filozofice etc. ◊ Loc. adj. De stanga = partizan al unei politici radicale. Lat. *stancus (= stanticus) „obosit”.

STANG ~ga (~gi) shi substantival 1) (despre unele organe sau despre partzi ale corpului) Care este situat in partea unde se afla inima. Ochiul ~. Mana ~ga. ◊ Nu shtie ~ga ce face dreapta se spune pentru a indica o totala lipsa de coordonare. A calca cu ~gul a) a incepe in mod greshit ceva; b) a fi prost dispus. 2) Care se afla in directzia mainii din aceasta parte. Aripa ~ga a cladirii. ◊ Din ~ga din directzia mainii stangi. A tzine ~ga a merge pe partea stanga a unui drum. (La) ~ga imprejur formula prin care se comanda cuiva o intoarcere de 180° spre stanga. A face ~ga imprejur a se intoarce shi a pleca (inapoi de unde a venit). 3) (despre grupari politice partide curente etc.) Care din punct de vedere politic este radical sau mai radical decat altzii. Aripa ~ga a parlamentului. /<lat. stancus

stang a. opus lui drept: bratzul stang. ║ stanga f. mana stanga partea stanga: apuca la stanga. [Cf. it. (MANO) STANCA: lit. mana cea obosita cea lenesha (in opozitziune cu mana dreapta considerata k activa shi harnica): de mana stanga se leaga idei nefavorabile; v. sinistru stangaciu shuiu].

sting ~a a vz stang

STING A adj. (In opozitzie cu drept; arata pozitzia sau directzia) 1. (Despre partzi ale corpului) Care se afla in partea dinspre inima a corpului. Linia cicatricei se deslushea sub ochiul sting. SADOVEANU O. VI 210. GalbendeSoare i raspunse: baga mina in urechea mea cea stinga de scoate gresia ce este acolo shi o arunca inapoi. ISPIRESCU L. 25. Cum vinatoruntinden cring La pasarele latzul Cind tzioi intinde bratzul sting Sa ma cuprinzi cu bratzul. EMINESCU O. I 174. ♦ (Despre partzi ale imbracamintei) Corespunzator partzii stingi a corpului. Buzunarul sting. Mineca stinga. ♦ (Substantivat) a) (La m. sg. art.) Piciorul (sau bratzul) sting. SHi tul certzi dar el natingul K raspuns te mai cuprinde SHi cu stingul. COSHBUC P. I 104. Sa calci piatra cu stingul SHapoi tzarna cu dreptul SHi sa dai tzarnantro parte Sa iasa oasele toate Sa vezi dragostea ce poate. SHEZ. I 14. (Expr.) A calca cu stingul v. calca. b) (La f. sg. art.) Mina stinga. Saracu baditzu meu! Undea fi undeansera Pe ce mina sa culcat?... Da sa culca pe stinga SHi va gindi la mindra. JARNÍKBIRSEANU D. 131. Sa nu shtie stinga ce face dreapta (= binele trebuie facut in chip discret). (Loc. adj.) Din (sau dea) stinga = in partea miinii stingi din directzia miinii stingi. Chirica incepe ai numara coastele din stinga. CREANGA P. 177. In belciugul de la carimbul de dedesubt din stinga era aninata o barditza. id. ib. 106. Maica pina ceoi veni Tu camasha mii croi Dar sa no coshi omeneshte... Pe mineca dea dreapta Punete pe dumneata; Pe mineca dea stinga Pune pe iubita mea. JARNÍKBIRSEANU D. 307. (Loc. adv.) Dea (sau de la din in la etc.) stinga = in (sau din) partea miinii stingi in (sau din) directzia miinii stingi. Ianco care intrase din stinga ishi trece privirea de la Ionutz la Irina. DAVIDOGLU M. 9. La dreapta shi la stinga cimpul acoperit mai tot de luminarica se intindea departe pina in poalele muntzilor intunecatzi. GIRLEANU L. 30. Numai iata ce aude o biziitura... Se uita el in dreapta nu vede nemica; se uita in stinga nici atita. CREANGA P. 238. Se inturna spre norod in fatza in dreapta shi in stinga zicind: Iertatzima oameni buni shi boieri dumneavoastra! NEGRUZZI S. I 149. (Loc. prep.) In stinga = in partea miinii stingi in directzia miinii stingi. Inainte de a te cobori spre acea taina in care sta incuiat trecutul itzi ramine in stinga drumului o imbulzeala de molozuri dupa aceea pietrarii risipite. SADOVEANU O. L. 13. (Expr.) In dreapta shi in stinga sau dea dreapta shi dea stinga v. drept⁴ (B 2). A tzine stinga = a merge pe partea stinga a unui drum. A trage (sau a da a face) la stinga = a fura a shterpeli a ascunde. A chibzuit k tu eshti mai cuminte decit baiatul lui shi k fiind linga el ai putea sal informezi daca Bica a tras la stinga ceva bani. PAS Z. I 165. (Mil.) (La) stingamprejur v. imprejur. 2. Care se afla de partea sau in directzia miinii stingi (cind cineva sta cu fatza in directzia in care este orientat un lucru). Aripa stinga a cladirii. ▭ La al patrulea ceas al noptzii malul sting se linishtise. SADOVEANU N. P. 335. Cocioaba de pe malul sting al Bistritzei barbatul fata shi boii din padure un tzap shi doua capre slabe shi riioase ce dormeau pururea in tinda era toata averea Irinucai. CREANGA A. 27. Locuiam intrun sat de pe malul sting al Buzaului la Gradishtea. ODOBESCU S. III 22. ◊ Sudura stinga = sudura la care topirea se face de la dreapta spre stinga. 3. Care reprezinta gruparea radicala a unei organizatzii politice sau se alatura unei astfel de grupari. ◊ Extrema stinga v. extrema.

STÍNGA s. f. art. Aripa mai radicala a unui partid a unei shcoli filozofice etc. Stinga laburista. Stinga hegeliana. ◊ Loc. adj. De stinga = apropiat de mishcarea muncitoreasca partizan al politicii revolutzionare. Socotzi k nu e un om de stinga? CAMIL PETRESCU O. II 534.

1) sting a adj. (lat. *stancus de unde shi it. stanco ostenit). Care e ashezat spre acea parte a trupuluĭ in care se simt bataile inimiĭ: mina stinga ochĭu sting. Care corespunde cu aceasta parte a trupuluĭ indreptat cu fatza in ainte: partea stinga a caseĭ (considerind fatza caseĭ k fatza omuluĭ) a riuluĭ (considerind k fatza directziunea in care curge). S. f. Mina stinga partea stinga: a scrie cu stinga; a locui a o porni la stinga; a locui in stinga.

!stang adj. m. s. m.; adj. f. s. f. stanga pl. m. shi f. stangi (shi in: a calca cu stangul ashi da cu stangul in dreptul a scrie cu stanga extrema stanga stanga europeana)

stang adj. m. f. stanga; pl. m. shi f. stangi

stang adj. m. f. stanga; pl. m. shi f. stangi

+extrema dreapta/extrema stanga (politica; sport) s. f. + s. f. (partid de extrema ~ joaca extrema ~) erata

!dea stanga loc. adv. loc. prep.

dea stanga loc. adv.

Stang ≠ drept

sting (ga) adj. In partea unde se afla inima. Mr. (a)stinga megl. stǫng. Lat. *stancus „obosit” cf. it. stanco „obosit” (Battisti V 3617) v. it. mano stanca „mina stinga” (Tiktin; REW 8225; Kisch Dacor. IV 77476; Candrea) alb. štenk. Der. stingaci adj. (care scrie sau lucreaza cu mina stinga; greoi neindeminatic); stingacie s. f. (calitatea de a fi stingaci; neindeminare).

a calca cu stangul expr. a incepe prost o actziune.

a da cu stangun dreptul expr. a fi neindemanatic.

a face (ceva) la stanga expr. (iron.) a fura (ceva).

a face stangamprejur expr. 1. a se intoarce la 180°. 2. ashi schimba opinia / parerea / atitudinea etc.

a pashi cu stangul expr. a incepe prost / neinspirat a lua un start slab

relatzii de mana stanga expr. legaturi nepermise / putzin onorabile.