11 definiții pentru speti
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPETÍ, spetesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) îmbolnăvi de speteală. ♦ A munci sau a obliga să muncească până la istovire, a (se) istovi din cauza eforturilor depuse. ♦ Refl. (Despre oameni) A fi silit să facă față unor sarcini materiale copleșitoare, să cheltuiască sume care depășesc cu mult limita posibilităților. – Din spată.
SPETÍ, spetesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) îmbolnăvi de speteală. ♦ A munci sau a obliga să muncească până la istovire, a (se) istovi din cauza eforturilor depuse. ♦ Refl. (Despre oameni) A fi silit să facă față unor sarcini materiale copleșitoare, să cheltuiască sume care depășesc cu mult limita posibilităților. – Din spată.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
speti [At: ANON. CAR. / Pzi: ~tesc / E: spată1] 1-2 vtr (Mai ales d. animale de tracțiune) A(-și) îndoi spinarea cărând poveri prea mari sau din cauza unor lovituri puternice Si: a (se) deșela1 (1), a (se) deznoda (9), a (se) istovi, (reg) a (se) dăula (1-2). 3-4 vtr (Spc) A (se) îmbolnăvi de speteală1 (2). 5-6 vtr (D. oameni) A (se) obosi muncind din răsputeri. 7 vr (D. oameni) A munci până la istovire. 8 vt (Îlav) Pe ~ite Din răsputeri. 9-10 vtr (Fig) A fi silit să cheltuiască peste posibiltăți Si: a (se) ruina, a sărăci. 11 vi (Reg; d. spata de la războiul de țesut) A sări de la locul ei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPETÍ, spetesc, vb. IV. Refl. (Mai ales despre animale de tracțiune) A se îmbolnăvi de speteală; a se deșela. La deal moș Nichifor se da jos și trăgea de-a valma cu iepele. La vale iar se da jos, ca să nu se spetească iepele. CREANGĂ, P. 107. Strîns-a tetea, strîns-a pește, De gîndeai că se spetește. CONTEMPORANUL, II 655. Boii se spetesc întinzînd la jug și carul scîrțîie prin glod. ALECSANDRI, T. I 359. Caii se spetesc. ȘEZ. IV 128. ◊ Tranz. Într-o zi Ghemiș punea Șepte buți alăturea, Cu vînăta le sărea, Pe vînăta o spetea! ALECSANDRI, P. P. 129. ♦ A se istovi muncind, a munci din răsputeri. El tolănește și noi ne spetim muncind și tot noi leneși. STANCU, D. 105. În ogradă, argații umblau forfota în toate părțile, se speteau cu treaba. SADOVEANU, O. III 112. Omule, te văz harnic, muncești de te spetești. ISPIRESCU, L. 175. Comuna... ar putea îndestula toate trebuințele comunale, fără ca să se spetească oamenii. I. IONESCU, P. 57. ♦ A se ruina. M-am spetit!... Zece mii cinci sute de lei, frate, și via cu poamă coarnă. ALECSANDRI, T. 289.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SPETÍ ~ésc tranz. A face să se spetească. /Din spată
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE SPETÍ mă ~ésc intranz. 1) A munci din răsputeri; a se istovi. 2) (despre animale de tracțiune) A-și vătăma șalele din cauză unor eforturi excesive; a se deșela. 3) fig. A se angaja în acțiuni ce depășesc posibilitățile reale. /Din spată
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spetì v. 1. a-și rupe spetele sau mijlocul: calul s’a spetit; 2. fig. a obosi peste măsură: muncești de te spetești.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spetésc v. tr. (d. spete, pl. d. spală. De aicĭ vine rut. spetiti, a desfigura). Fac să ĭasă spetele de prea multă muncă, deșel, umeresc: a speti un cal, calu s’a spetit, m’am spetit cărînd la sad, (fig.) m’am spetit (m’am afanisit) cheltuind.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
spetí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spetésc, imperf. 3 sg. speteá; conj. prez. 3 să speteáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spetí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. spetésc, imperf. 3 sg. speteá; conj. prez. 3 sg. și pl. speteáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SPETÍ vb. a deșela, a istovi, (Munt. și Transilv.) a dăula, (fig.) a deznoda. (A ~ un cal.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SPETI vb. a deșela, a istovi, (Munt. și Transilv.) a dăula, (fig.) a deznoda. (A ~ un cal.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
speti, spetescverb
- 1. A (se) îmbolnăvi de speteală. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: deșela
- La deal moș Nichifor se da jos și trăgea de-a valma cu iepele. La vale iar se da jos, ca să nu se spetească iepele. CREANGĂ, P. 107. DLRLC
- Strîns-a tetea, strîns-a pește, De gîndeai că se spetește. CONTEMPORANUL, II 655. DLRLC
- Boii se spetesc întinzînd la jug și carul scîrțîie prin glod. ALECSANDRI, T. I 359. DLRLC
- Caii se spetesc. ȘEZ. IV 128. DLRLC
- Într-o zi Ghemiș punea Șepte buți alăturea, Cu vînăta le sărea, Pe vînăta o spetea! ALECSANDRI, P. P. 129. DLRLC
- 1.1. A munci sau a obliga să muncească până la istovire, a (se) istovi din cauza eforturilor depuse. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- El tolănește și noi ne spetim muncind și tot noi leneși. STANCU, D. 105. DLRLC
- În ogradă, argații umblau forfota în toate părțile, se speteau cu treaba. SADOVEANU, O. III 112. DLRLC
- Omule, te văz harnic, muncești de te spetești. ISPIRESCU, L. 175. DLRLC
- Comuna... ar putea îndestula toate trebuințele comunale, fără ca să se spetească oamenii. I. IONESCU, P. 57. DLRLC
-
- 1.2. (Despre oameni) A fi silit să facă față unor sarcini materiale copleșitoare, să cheltuiască sume care depășesc cu mult limita posibilităților. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ruina
- M-am spetit!... Zece mii cinci sute de lei, frate, și via cu poamă coarnă. ALECSANDRI, T. 289. DLRLC
-
-
etimologie:
- spată DEX '98 DEX '09