14 definitzii pentru shuvitza
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SHUVÍTZA shuvitze s. f. 1. Smoc de fire de par de lana etc. 2. Fashie lunga shi ingusta dintrun material dintrun aliment dintro suprafatza. 3. Paraiash fir de apa de lichid. Cf. bg. ševica.
shuvitza sf [At: PRAV. 91 / V: (reg) ju~ shiv~ shubi~ / A shi: (reg) shuv / Pl: ~tze (reg) ~tzi / E: bg шевица „cusatura” (24) cf shuvoi1] 1 Fashie ingusta shi lunga (dintrun material dintrun aliment sau dintro suprafatza) Si: (reg) shushanitza (1). 2 (Pan) Ramificatzie ingusta a unui curs de apa Si: (reg) shushanitza (2). 3 (Pex) Curs de apa ingust Si: (reg) shushanitza (3). 4 Dara formata de un lichid care se prelinge pe ceva Si: shiroi1 (5). 5 (Reg; pan) Taietura naturala sapata de apa intrun mal1 care coboara un drum. 6 Cantitate mica de fire alaturate din parul1 capului omenesc. 7 Manunchi de fire (rasucite) de in de canepa de lana etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SHUVÍTZA shuvitze s. f. 1. Smoc de fire de par de lana etc. 2. Fashie lunga shi ingusta dintrun material dintrun aliment dintro suprafatza. 3. Paraiash fir de apa de lichid. Cf. bg. ševica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SHUVÍTZA shuvitze s. f. 1. Smoc de fire de par. Citea cu voceai limpede shishi ferea din cind in cind de pe frunte shuvitzele negre de par. SADOVEANU F. 133. Barba lui carunta ce se prelingea spre pamint in lungi shi plingatoare shuvitze de lina incilcita. HOGASH M. N. 134. Din cind in cind ishi da la o parte o shuvitza de par carei cadea pe frunte. VLAHUTZA O. A. 192. 2. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi aratind materia respectiva) Fishie lunga shi ingusta. O shuvitza de apa limpede shi rece a carei repede curgere in lungul bradului nu se opreshte o singura clipa. BOGZA C. O. 84. Pe shuvitza aceasta de pamint... a fost zidita mindra cetate. BART S. M. 21. SHuvitze tainice de ape Spre peshteri drum de ani strabat. CERNA P. 33. ◊ Fig. Felinarul arunca shuvitze galbene de lumina. VORNIC P. 207. Norii sau dus piezish spre valea Bistritzei in fumegari shi shuvitze. SADOVEANU O. VIII 252. O shuvitza suptzire de fum mai tremura prin porumb k o ruptura de val. SANDUALDEA U. P. 21.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SHUVÍTZA ~e f. l) Smoc de par lana etc. 2) Portziune lunga shi ingusta de stofa de teren etc.; fashie. 3) Dunga subtzire de lichid fum etc. /<bulg. ševica
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
shuvitza f. 1. fashie ingusta shi lunga: shuvitza de pamant; 2. vitza de par. [Cf. bulg. SHEVITZA altitza].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
shuvítza f. pl. e (bg. ševica altitza). Grupa de maĭ multe fire de par din cap saŭ de lina. Fashiĭ lungĭ de petica p. a face coada de zmeŭ saŭ tzoale de ashternut pe jos.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
juvitza sf vz shuvitza
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
shivitza sf vz shuvitza
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
shubitza2 sf vz shuvitza
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
shuvítza s. f. g.d. art. shuvítzei; pl. shuvítze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
shuvítza s. f. g.d. art. shuvítzei; pl. shuvítze
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SHUVÍTZA s. 1. (pop.) vitza (reg.) vitzioan (prin Olt.) varsta. (O ~ de par.) 2. fashie (Mold.) shushanitza. (O ~ de piele de pamant etc.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SHUVITZA s. 1. (pop.) vitza (reg.) vitzioan (prin Olt.) virsta. (O ~ de par.) 2. fishie (Mold.) shushanitza. (O ~ de piele de pamint etc.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
shuvitza, shuvitzesubstantiv feminin
- 1. Smoc de fire de par de lana etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: smoc
- Barba lui carunta ce se prelingea spre pamint in lungi shi plingatoare shuvitze de lina incilcita. HOGASH M. N. 134. DLRLC
-
- Citea cu voceai limpede shishi ferea din cind in cind de pe frunte shuvitzele negre de par. SADOVEANU F. 133. DLRLC
- Din cind in cind ishi da la o parte o shuvitza de par carei cadea pe frunte. VLAHUTZA O. A. 192. DLRLC
-
- 1.2. Manunchi de fire (rasucite) de in de canepa de lana etc. MDA2
-
- 2. Fashie lunga shi ingusta dintrun material dintrun aliment dintro suprafatza. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLCsinonime: fashie shushanitza
- Pe shuvitza aceasta de pamint... a fost zidita mindra cetate. BART S. M. 21. DLRLC
- Felinarul arunca shuvitze galbene de lumina. VORNIC P. 207. DLRLC
- Norii sau dus piezish spre valea Bistritzei in fumegari shi shuvitze. SADOVEANU O. VIII 252. DLRLC
- O shuvitza suptzire de fum mai tremura prin porumb k o ruptura de val. SANDUALDEA U. P. 21. DLRLC
-
- 3. Paraiash fir de apa de lichid. DEX '09 DEX '98
- O shuvitza de apa limpede shi rece a carei repede curgere in lungul bradului nu se opreshte o singura clipa. BOGZA C. O. 84. DLRLC
- SHuvitze tainice de ape Spre peshteri drum de ani strabat. CERNA P. 33. DLRLC
- 3.1. Ramificatzie ingusta a unui curs de apa. MDA2
- 3.1.1. Curs de apa ingust. MDA2
-
- 3.2. Dara formata de un lichid care se prelinge pe ceva. MDA2sinonime: shiroi
-
-