SCOFÁLA s. f. (Fam.) Pricopseala folos isprava. ♦ Ceea ce e de folos util valoros. Et. nec.

scofala sfs [At: CREANGA O. 39 / V: (reg) hof~ / E: ns cf fala] 1 (Fam; adi) Fapta demna de lauda Si: (reg) scofaina² (1). 2 (Fam; adi) Ceea ce este util valoros Si: isprava (reg) scofaina² (2). 3 (Fam; pex; irn) Pricopseala. 4 (Rar; ie) A nu avea (sau a nu face) nici o ~ A nu avea nici o shansa de izbanda. 5 (Rar; iae) A nu izbuti nimic. 6 (Iae) A nu avea nici un succes. 7 (Inv) Profit. 8 (Reg) Mancare preparata din zeama de carne (shi slanina prajita) ingroshata cu faina de grau amestecata cu apa shi smantana. 9 Mamaliga subtzire. 10 (Idt) Parte bombata a unei placi metalice.

SCOFÁLA s. f. (Fam. shi ir.) Pricopseala folos isprava. ♦ Ceea ce e de folos util valoros. Et. nec.

SCOFÁLA s. f. (Familiar; de obicei cu sens ironic in legatura cu «mare» «ce mai» «nici o» etc.) Pricopseala folos; isprava. Cumpara tu tzigari shi pentru mine... k afara de tutun cu mare scofala no sa ne alegem. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 305. SHapoi pe linga toate acestea nici vro scofala mare nu era de dinshii: un bordei k vai de el nishte tzoale rupte ashternute pe laitzi shi atita era tot. CREANGA P. 73.

SCOFÁLA f. fam. Treaba realizata; isprava. ◊ Mare ~! mare lucru! (Nu) e mare ~ (nu) e cine shtie ce lucru important. A (nu) face mare ~ a (nu) face cine shtie ce isprava. /Orig. nec.

scofala f. Mold. procopseala: vr’o scofala mare nu era de danshii CR. [Origina necunoscuta].

scofála shi (nord) hofála f. pl. inuz. e (vsl. vhala prof. shi hvala lauda de unde vine shi rom. fala). Iron. Isprava mare lucru mare treaba: ce scofala mĭaĭ facut? A nu fi nicĭ o scofala de capu cuĭva a nu fi de nicĭ o scofala a nu valora nimic.

scofála (fam.) s. f. g.d. art. scofálei

scofála s. f.

SCOFÁLA s. v. afacere avantaj chilipir cashtig folos isprava pricopseala profit treaba.

scofala s. v. AFACERE. AVANTAJ. CHILIPIR. CISHTIG. FOLOS. ISPRAVA. PRICOPSEALA. PROFIT. TREABA.

scofála (féli) s. f. Perla comoara praf de aur obiect de valoare. Creatzie expresiva probabil bazata la inceput pe a scobi „a face o gaura”. Sar fi zis initzial cu sensul de felie cind era taiata dintrun fruct in rotund cf. scofleaje s. f. (felie de dovleac) shi scofala „deformare” in Damé. Insemna prin urmare „lucru fara importantza” sau „fleacuri nimicuri” shi sa folosit cu sens opus numai k ironie care ar fi urmat sa fie sensul actual. Legatura cu fala „glorie” (Scriban) nu este posibila. Der. scofeli vb. (a scormoni a scruta; Olt. a asambla a reuni; a economisi) care presupune un sens primitiv neatestat de „a gauri” pentru a carui evolutzie semantica cf. sclipui shi Graur BL VI 146; scofilci vb. refl. (a se darima a se ruina; a se trage la fatza a se zbirci a se rida) care Tiktin il lega greshit de falca shi Scriban de rus. kovylčati „a shchiopata”; scofilcitura s. f. (cavitate scobitura); scofleaje s. f. (felie de dovleac sau de pepene); scofaina s. f. (Banat adincitura depresiune); scobiltzi vb. (Trans. a diminua a reduce) prin contaminare cu cobiltz; scomirla s. f. (Trans. om slab vlaguit).

scofala s. f. sg. (iron.) pricopseala folos isprava