SAN¹ ~uri n. 1) Partea din fatza a corpului omenesc situata intre bratze; piept. * A fi (sau a umbla) cu frica in ~ a se teme mereu de ceva. 2) Spatziu dintre piept shi camasha incinsa la brau. * A sta cu piatra in ~ a ashtepta momentul potrivit pentru a se razbuna. A sta cu mainile in ~ a nu face nimic; a pierde timpul in zadar. 3) Loc unde se nasc (dupa o veche credintza populara) sentimentele omului. 4) Mediu in care activeaza cineva sau din care ishi trage originea. In ~ul naturii. /<lat. sinus

san n. 1. partea interioara a pieptului: a shedea cu mainile in san; 2. piept de femeie; 3. centru parte interioara: in sanul pamantului; fig. intr’al noptzii negru san AL.; 4. golf. [Lat. SINUS].

SIN² (1 2 3 5 6 7) sinuri s. n. shi (4) sini s. m. 1. Parte a camashii (sau a bluzei) care acopera pieptul formind deasupra briului cretzuri shi in care se pot tzine lucruri k intro punga; spatziul dintre piept shi camasha (sau bluza) la omul incins. Fata cobori repede in pivnitza shi ieshi cu sinul plin de mere. SADOVEANU E 124. Bietul Dionis de unde sa shtie el k eu am in sin o punga cu aur! GALACTION O. I 89. Niculaie ia scrisoarea o baga in sin shi pleaca cu dinsa la Bucureshti. GHICA S. A. 32. Seara vii seara te duci SHi nimica numi aduci Fara sinul plin de nuci; Tu leaduci Tu le maninci! JARNÍKBIRSEANU D. 83. ◊ Expr. A creshte (sau a incalzi a tzine) sharpele in (sau la) sin sau a viri pe dracun sin = a ajuta a ocroti pe un nerecunoscator. Ai trece (cuiva) un sharpe (rece) prin sin = a se infiora de frica sau de spaima. A fi (sau a umbla) cu frica in sin v. frica. A sta (sau a fi) cu miinile in sin = a nu intreprinde nimic a sta inactiv a nu lucra. A stat cu miinilen sin atita vreme. GALAN B. I 87. Boiangiu nici in pauza nu statu cu miinile in sin. REBREANU R. I 113. A baga (pe cineva) in sin v. baga (I 1). A umbla (sau a fi) cu crucean sin = a fi bun cucernic evlavios; (ironic) a fi fatzarnic ipocrit. Prea erai cu crucean sin!... Iertai pe ucenici pe simbriashi shi pe pungashii aia de calfe cind prapadeau lucrurile. DELAVRANCEA O. II 340. A fi (sau a se afla a trai k) in sinul lui Avram (sau rar al lui dumnezeu) = a trai bine fericit. Mi sa parut k ma aflu in sinul lui dumnezeu. CREANGA A. 68. Ashi scuipa (sau ashi stupi) in sin = a face gestul de a scuipa prin care superstitzioshii cred k se pot feri de o primejdie sau k le va trece frica. Altzii mai fricoshi ishi stupeau in sin. CREANGA P. 233. ♦ Fundul plasei sau al navodului in forma de buzunar larg in care se aduna peshtele. Plasa ramine aici incretzita shi formeaza sinul... navodului. ANTIPA P. 464. 2. Partea dinainte a corpului omenesc care se afla intre cele doua bratze shi care formeaza exteriorul bombat al pieptului; piept. Dea pururea aproape vei fi de sinul meu... Mereu va plinge apa noi vom dormi mereu. EMINESCU O. I 129. Pe sinul lui FatFrumos vedea cum infloreau doua stele albastre limpezi shi uimite ochii miresei lui. id. N. 11. ◊ Fig. Niciodata el nu se simtzise asha de dulce leganat pe sinul Brateshului. GANE N. II 76. In zadar vuieshte Cerna shi se bate Dea ei stinci maretze vechi nestramutate SHin cascade albe salta pea lor sin... ALECSANDRI P. A. 73. ◊ Expr. (Rar) A muri cu zilen sin = a muri inainte de vreme. (Atestat in forma sin) Auzitatzi voi peaici De biet domnul SHtefanitza Cea fost om de mare vitza K murit cu zilen sin In cetate la Hotin? ALECSANDRI P. II 106. 3. Piept inima (socotite k sediu al sentimentelor); suflet. Cu sinul plin de un fel de orgoliu pashea hotarita impinsa de un avint eroic. BART E. 250. Sfetnicii rideau in taina de tot ce Craiul vorbea Dar in sinul lor minie fara de capat ardea. COSHBUC P. II 126. Deai patrunde co privire Al meu sin Sa vezi mareai de mihnire SHi venin Ai cunoashteatuncea bine Traiul meu. EMINESCU O. IV 21. Toata veselia din sinul tau sa piara. ALECSANDRI T. II 170. 4. Fiecare dintre cele doua mamele ale femeii; cele doua mamele ale femeii impreuna. Nevasta se ridica in picioare ishi paturi pe ea catrintza shishi strinse subt sini birneatza. SADOVEANU B. 30. Sinii... tremura sub iile albe. REBREANU I. 12. Parul ei cel galban k aurul cel mai frumos cadea pe sinii ei albi shi rotunzi. EMINESCU N. 3. ◊ Expr. A fi bun k sinul mamei = a fi foarte bun. ◊ Fig. Am trait o mare parte din viatza mea la sinul nevinovat al naturii. HOGASH H. 106. 5. Locul din corpul femeii unde este zamislit shi purtat copilul; pintece. O muma iubeshte fiul caci este al ei singe Caci la purtat in sinui caci este viatza sa. BOLINTINEANU O. 202. ◊ Fig. Cind ma deshteptai shi miaruncai privirile peste imprejurimi firea intreaga mi se paru k rasarita atunci pentru intaiashi data din sinul adinc al apelor creatziunii. HOGASH M. N. 179. Din sinul vecinicului ieri Traieshte azi ce moare Un soare de sar stingen cer Saprinde iarashi soare. EMINESCU O. I 178. Cind nentzeleasa natura din sinui cel roditor Cu talentul poeziei nashte pe un muritor... Hotarashte deodata shi felul scrierii lui? ALEXANDRESCU P. 47. 6. Parte interioara interior mijloc centru miez adinc. Mormintul proaspat negru primi in sinul lui pentru vecie trupul acela care marea il respinsese aruncindul la tzarm. BART E. 258. Aerul racoros plin de miresme ce se ridica din sinul codrilor i strabatea adinc in piept. GANE N. I 87. Ne mina mereu pe cimpul de bataie in mijlocul vinatoarii in sinul codrilor. ODOBESCU S. III 135. Soarele se ridica maretz din sinul valurilor. ALECSANDRI O. P. 312. ◊ (In legatura cu cuvinte exprimind colectivitatzi) In sinul... = intre... in... in interiorul... in mijlocul... in rindurile... Din sinul... = dintre... din mijlocul... 7. (Invechit shi in forma sin adesea determinat prin «de mare») Golf. Ostroave a marii Atlantice in sinul Mexicului care ostroave la un loc se numesc VestIndia. DRAGHICI R. 32. Odata intro dimineatza ieshind un pescar cu luntrishoara sa la pescuit dupa obiceiul mesariei sale shi intrind intrun sin de marea ishi arunca mreaja sa cu nadejde k va prinde ceva vinat. GORJAN H. I 40. Pl. shi: (4 n.) sinuri (MACEDONSKI O. I 60). Varianta: (Mold.; invechit) sin s. n. shi m.

1) sin n. pl. urĭ (lat. sinus it. sp. seno pv se fr. sein pg. seio). Pept partea de afara a peptuluĭ: mama stringea copila la sin. La omu imbracat shi incins partea dintre haine shi pept: copiiĭ veneaŭ cu sinurile pline de zarzare. A sta cu minile’n sin a privi indiferent a sta k un lenesh. Eŭf. TZitza: a da sinu copiluluĭ. Centru parte interioara: in sinu pamintuluĭ (fig.) in sinu uneĭ societatzĭ in sinu familiiĭ. Rar. Golf (Maĭ des sin dar ob. golf). M. pl. Eŭf. TZitze.

san² (piept al omului al camashii fundul navodului interior golf) s. n. pl. sanuri

san (piept al omului al camashii fundul navodului interior golf) s. n. pl. sanuri

san sani (ai femeii) shi sanuri (ale marii).

SAN s. v. circumvolutzie girus cerebral golf interior matca matitza mijloc mitra uter.

sin s. v. CIRCUMVOLUTZIE. GOLF. INTERIOR. MATCA. MATITZA. MIJLOC. MITRA. UTER.

sin (nuri) s. n. Piept mamela. Mr. megl. sin istr. sir. Lat. sĭnus (Pushcariu 1591; REW 7950) cf. it. sp. seno fr. sein port. seio. TZaranul poarta de obicei camasha deschisa shi incinsa la talie; astfel sinul camashii serveshte k buzunar. De aici expresii k a umple sinul „a face provizii”.

a incalzi un sharpe la san expr. (pop.) a ajuta / a favoriza o persoana nerecunoscatoare.

a sta cu mainile in buzunar / in san expr. v. a sta cu bratzele incrucishate.

a umbla cu crucea in san expr. 1. a fi bun a fi cucernic. 2. (iron.) a fi fatzarnic / ipocrit.

ai trece (cuiva) un sharpe rece prin san expr. (pop.) a se speria foarte tare.