16 definitzii pentru rob
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (4)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ROB ROÁBA robi roabe s. m. shi f. 1. (In Evul Mediu in TZarile Romane) Om aflat in dependentza totala fatza de stapanul feudal fara k acesta sa aiba dreptul de al omori. ♦ Om care munceshte din greu. ♦ Persoana luata in captivitate (shi folosita la munci grele); captiv. ♦ (Pop.) Detzinut intemnitzat. ♦ Fig. Persoana foarte supusa foarte devotata cuiva. ♦ (In iudaism shi creshtinism) Calificativ atribuit omului care se ridica la slava divina prin suferintza. 2. Om aflat in relatzii socialpolitice de subjugare de aservire. 3. Fig. Persoana subjugata de o pasiune de o preocupare copleshitoare de o obligatzie. Din sl. robŭ.
rob roaba [At: (a. 1560) GCR I 4/17 / Pl: robi roabe / E: vsl ровъ] 1 smf Om aflat in dependentza totala fatza de cineva shi obligat sa munceasca pentru acela Vz sclav. 2 smf (Pex) Sluga. 3 sm Prizonier. 4 smf (Pop) Detzinut (2). 5 smf Om aflat in relatzii socialpolitice de subjugare de aservire Si: exploatat (1). 6 smf (Fig) Persoana foarte supusa foarte devotata cuiva. 7 smf (Bis) Supus puterii divine Si: credincios (12). 8 smf (Fig; de obicei urmat de determinari in dativ shi genitiv) Persoana stapanita de o pasiune de o preocupare copleshitoare de o obligatzie sau de un sentiment puternic fatza de cineva. 9 sm (Ics) Calea (sau drumul) ~ilor Calea lactee. 10 sm (Ics) Dea ~i Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 11 sm (Iacs) Joc obishnuit la priveghi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ROB ROÁBA robi roabe s. m. shi f. 1. (In evul mediu in tzarile romane) Om aflat in dependentza totala fatza de stapanul feudal fara k acesta sa aiba dreptul de al omori. ♦ Om care munceshte din greu. ♦ Persoana luata in captivitate (shi folosita la munci grele); captiv. ♦ (Pop.) Detzinut intemnitzat. ♦ Fig. Persoana foarte supusa foarte devotata cuiva. ♦ (In limbajul bisericesc) Persoana credincioasa; creshtin. 2. Om aflat in relatzii socialpolitice de subjugare de aservire. 3. Fig. Persoana subjugata de o pasiune de o preocupare copleshitoare de o obligatzie. Din sl. robŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
ROB ROABA robi roabe s. m. shi f. 1. Om lipsit total sau partzial de libertate aflat sau ajuns in proprietatea (deplina) a altuia shi obligat sa munceasca pentru acela. V. sclav iobag. In urma lui mergea un rob mare shi voinic o namila de om. CARAGIALE P. 124. Armashul Manolache Florescu a cautat sai stabileasca [pe tzigani] impartzindui k robi pe la proprietarii care au voit sai primeasca pe moshiile lor. GHICA S. A. 35. Mai curind sau mai tirziu le lua shi libertatea shi i facu robi ai pamintului. BALCESCU Oo. I 252. ◊ (Glumetz) Racit gutunarit... de patru zile sint robul nasului meu. ALECSANDRI S. 70. ♦ Persoana luata in captivitate prin razboi (shi folosita la munci grele uneori tzinuta inchisa izolata). Intre corturile taberei shi carele de razboi trecura robii cu ochii spariatzi cu capetele goale zbirlite shi plecate. SADOVEANU O. VII 16. Decit roaba turcilor Mai bin’ hrana peshtilor! JARNÍKBIRSEANU D. 496. Sa te duci baditza duci Pin’ i pica rob la turci Cu picioarelen butuci SHi cu minelen catushi. ALECSANDRI P. P. 17. ♦ (Popular) Detzinut intemnitzat. Lor prinde shi lor lega SHin temnitza lor baga In temnitza cea mai grea Unde na fost rob in ea. SHEZ. I 109. ♦ Fig. Persoana foarte supusa foarte devotata cuiva. «La scutit» de armata shi cu asta la cishtigat rob pe viatza. GALAN B. I 69. [Pedagogul] a ramas robul copiilor altora. ANGHEL PR. 79. ♦ (In limbajul bisericesc de obicei precizat prin «lui dumnezeu») Persoana credincioasa; creshtin. Sa pomeneasca... cit or trai k au dat peste Ivan robul lui dumnezeu. CREANGA P. 305. Doamne odihneshte sufletul robului tau Ioan. NEGRUZZI S. I 254. ◊ (Invechit in formule de salut de obicei k incheiere la o scrisoare) Cu credintza nestramutata ramii de veci plecat rob Luca Arbore. DELAVRANCEA O. II 140. Nam incetat de a fi pentru dea pururea al dumitale credincios rob. NEGRUZZI S. I 22. 2. Om aflat in relatzii socialpolitice de subjugare de aservire. Ce sa intimplat in aceste tzari ale Rusiei se va intimpla shi in tzara mea. Se vor ridica robii shi vor cadea stapinii. SADOVEANU M. C. 113. Considera tzara a sa shi din trupul ei a rupt douasprezece moshii cele mai mari shi mai frumoase pentru ashi face sieshi stare shi robi noi. LIT. ANTIMONARHICA 148. Pe tine... nu te doare chinul de rob batut de ploi De mina celui tare... PAUNPINCIO P. 45. ◊ Fig. Aronvoda domnea in tzara Moldovei shi Alexandru Bogdan in TZara Romineasca. Robi tremurind in mijlocul desfatarilor pe un tron cumparat cu bani. BALCESCU O. II 25. 3. Fig. (Urmat de determinari in genitiv sau in dativ) Persoana subjugata de o pasiune de o preocupare de o obligatzie. Era un carturar inca tinar... prins la alte indatoriri carel tzineau rob orashului. C. PETRESCU R. DR. 43. Erau robi ai formulelor. IBRAILEANU SP. CR. 204. A mea minte a farmecului roaba Din orishice durere itzi face o podoaba. EMINESCU O. I 232. 4. (In expr.) Calea (sau drumul) robilor = calea lactee v. lactee.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ROB (roába (robi roábe) m. shi f. 1) (in oranduirea sclavagista) Persoana aflata in dependentza totala de un stapan; sclav; serv; sherb. ◊ Calea (sau Drumul)~ilor constelatzie constituita dintro ingramadire de stele in forma de brau luminos; Calea Lactee. 2) ist. Prizonier de razboi folosit la munci grele; captiv. ~ la turci. 3) fig. Persoana care munceshte din greu. 4) fig. Persoana foarte supusa care asculta shi executa orbeshte ordinele cuiva; sclav. ◊ ~ul lui Dumnezeu se spune in limbajul bisericesc oricarui credincios. 5) fig. Persoana obsedata permanent (de o preocupare); sclav. ~ al pasiunii. /<sl. robu
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rob m. 1. captiv; 2. sclav. [Slav. ROBŬ sherb].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rob roába s. (vsl. robŭ rabŭ rob raba roaba bg. sirb. rob rus. rab; ung. rab). Sclav om redus in stapinirea absoluta a cuĭva fie pin captivitate de razboĭ fie pin vinzare: Esop a fost rob. Fig. Om dependent de altu. Om devotat: aceasta mama e roaba copiilor eĭ a fi robu datoriiĭ. Drumu robilor calea lapteluĭ dunga cea alba care se vede noaptea pe cer. V. sherb.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
rob s. m. pl. robi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rob s. m. pl. robi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ROB s. 1. v. sclav. 2. captiv. (~ la turci.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ROB s. v. condamnat detzinut ocnash osandit pushcariash.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ROB s. aservit sclav subjugat (rar) serv (inv.) pradat sherb. (A ajuns un ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rob s. v. CONDAMNAT. DETZINUT. OCNASH. OSINDIT. PUSHCARIASH.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rob (róbi) s. m. 1. Captiv prizonier de razboi. 2. Sclav. 3. (Bihor) Hotz. Mr. rob. Sl. rabŭ (Miklosich Slaw. Elem. 42; Cihac II 315) cf. sb. cr. ceh. pol. alb. mag. rab. Der. roaba s. f. (sclava; taraboantza) la care sensul al doilea este tot sl. cf. sb. raba „carutza” (dupa Lacea Dacor. III 745 din sas. Rabber); robaci adj. (Mold. asiduu harnic); robi vb. (a captiva a face sclav; a se duce; a trai k sclav) cf. sl. rabiti; robie s. f. (sclavie captivitate) cf. sb. cr. robia; robca s. f. (inv. sclava); robime s. f. (inv. sclavi); roboti vb. (Mold. a munic a trudi) din sl. rabotiti „a face robi” cf. rus. rabotatĭ „a munci”; robota (var. robot) s. f. (Trans. claca; munca) din sl. rabota „captivitate” cf. ceh. pol. rus. rabota bg. rabot; roboteala s. f. (munca activitate); robotash s. m. (Trans. clacash) din sb. rabotaš mag. rabotos; robshag s. n. (Maram. sclavie) din mag. rabsag; desrobi vb. (a elibera a da libertate); desrobitor adj. (liberator); robot s. m. (robot automat) din ceh. robota prin intermediul fr. robot.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
ROB ROY (Robert Mac Gregor Cambell zis ~) (16711734) brigand scotzian. Celebru prin curajul sau shi prin viatza aventuroasa. Arestat in 1722; gratziat in 1727. Eroul celebrului roman al lui W. Scott.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a munci k un bou / k un cal / k un rob / k un sclav (pe plantatzie) expr. a munci pana la epuizare; a trudi a osteni muncind.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
rob, robisubstantiv masculin roaba, roabesubstantiv feminin
- 1. Om aflat in dependentza totala fatza de stapanul feudal fara k acesta sa aiba dreptul de al omori. DEX '09 DLRLC
- In urma lui mergea un rob mare shi voinic o namila de om. CARAGIALE P. 124. DLRLC
- Armashul Manolache Florescu a cautat sai stabileasca [pe tzigani] impartzindui k robi pe la proprietarii care au voit sai primeasca pe moshiile lor. GHICA S. A. 35. DLRLC
- Mai curind sau mai tirziu le lua shi libertatea shi i facu robi ai pamintului. BALCESCU Oo. I 252. DLRLC
- Racit gutunarit... de patru zile sint robul nasului meu. ALECSANDRI S. 70. DLRLC
- 1.1. Om care munceshte din greu. DEX '09 DEX '98
- 1.2. Persoana luata in captivitate (shi folosita la munci grele). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: captiv
- Intre corturile taberei shi carele de razboi trecura robii cu ochii spariatzi cu capetele goale zbirlite shi plecate. SADOVEANU O. VII 16. DLRLC
- Decit roaba turcilor Mai bin’ hrana peshtilor! JARNÍKBIRSEANU D. 496. DLRLC
- Sa te duci baditza duci Pin’ i pica rob la turci Cu picioarelen butuci SHi cu minelen catushi. ALECSANDRI P. P. 17. DLRLC
-
- 1.3. Detzinut, intemnitzat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: detzinut intemnitzat
- Lor prinde shi lor lega SHin temnitza lor baga In temnitza cea mai grea Unde na fost rob in ea. SHEZ. I 109. DLRLC
-
- 1.4. Persoana foarte supusa foarte devotata cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- «La scutit» de armata shi cu asta la cishtigat rob pe viatza. GALAN B. I 69. DLRLC
- [Pedagogul] a ramas robul copiilor altora. ANGHEL PR. 79. DLRLC
-
- 1.5. (In iudaism shi creshtinism) Calificativ atribuit omului care se ridica la slava divina prin suferintza. DEX '09
- Sa pomeneasca... cit or trai k au dat peste Ivan robul lui dumnezeu. CREANGA P. 305. DLRLC
- Doamne odihneshte sufletul robului tau Ioan. NEGRUZZI S. I 254. DLRLC
- diferentziere Persoana credincioasa. DEX '98 DLRLCsinonime: creshtin
- 1.5.1. Este folosit in formule de salut de obicei k incheiere la o scrisoare. DLRLC
- Cu credintza nestramutata ramii de veci plecat rob – Luca Arbore. DELAVRANCEA O. II 140. DLRLC
- Nam incetat de a fi pentru dea pururea al dumitale credincios rob. NEGRUZZI S. I 22. DLRLC
-
-
-
- 2. Om aflat in relatzii socialpolitice de subjugare de aservire. DEX '09 DLRLC
- Ce sa intimplat in aceste tzari ale Rusiei se va intimpla shi in tzara mea. Se vor ridica robii shi vor cadea stapinii. SADOVEANU M. C. 113. DLRLC
- Considera tzara a sa shi din trupul ei a rupt douasprezece moshii cele mai mari shi mai frumoase pentru ashi face sieshi stare shi robi noi. LIT. ANTIMONARHICA 148. DLRLC
- Pe tine... nu te doare chinul de rob batut de ploi De mina celui tare... PAUNPINCIO P. 45. DLRLC
- Aronvoda domnea in tzara Moldovei shi Alexandru Bogdan in TZara Romineasca. Robi tremurind in mijlocul desfatarilor pe un tron cumparat cu bani. BALCESCU O. II 25. DLRLC
-
- 3. Persoana subjugata de o pasiune de o preocupare copleshitoare de o obligatzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Era un carturar inca tinar... prins la alte indatoriri carel tzineau rob orashului. C. PETRESCU R. DR. 43. DLRLC
- Erau robi ai formulelor. IBRAILEANU SP. CR. 204. DLRLC
- A mea minte a farmecului roaba Din orishice durere itzi face o podoaba. EMINESCU O. I 232. DLRLC
-
etimologie:
- robŭ DEX '98 DEX '09