ROB (roába (robi roábe) m. shi f. 1) (in oranduirea sclavagista) Persoana aflata in dependentza totala de un stapan; sclav; serv; sherb. ◊ Calea (sau Drumul)~ilor constelatzie constituita dintro ingramadire de stele in forma de brau luminos; Calea Lactee. 2) ist. Prizonier de razboi folosit la munci grele; captiv. ~ la turci. 3) fig. Persoana care munceshte din greu. 4) fig. Persoana foarte supusa care asculta shi executa orbeshte ordinele cuiva; sclav. ◊ ~ul lui Dumnezeu se spune in limbajul bisericesc oricarui credincios. 5) fig. Persoana obsedata permanent (de o preocupare); sclav. ~ al pasiunii. /<sl. robu