ROB ROÁBA robi roabe s. m. shi f. 1. (In evul mediu in tzarile romane) Om aflat in dependentza totala fatza de stapanul feudal fara k acesta sa aiba dreptul de al omori. ♦ Om care munceshte din greu. ♦ Persoana luata in captivitate (shi folosita la munci grele); captiv. ♦ (Pop.) Detzinut intemnitzat. ♦ Fig. Persoana foarte supusa foarte devotata cuiva. ♦ (In limbajul bisericesc) Persoana credincioasa; creshtin. 2. Om aflat in relatzii socialpolitice de subjugare de aservire. 3. Fig. Persoana subjugata de o pasiune de o preocupare copleshitoare de o obligatzie. Din sl. robŭ.