optziuni
  • info

13 definitzii pentru ridicatura

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RIDICATÚRA ridicaturi s. f. 1. Inaltzime proeminentza. ♦ Loc ridicat; damb. 2. Faptul de a ridica (lucruri grele). Ridica + suf. atura.

RIDICATÚRA ridicaturi s. f. 1. Inaltzime proeminentza. ♦ Loc ridicat; damb. 2. Faptul de a ridica (lucruri grele). Ridica + suf. atura.

ridicatura sf [At: N. COSTIN FET. II 13/20 / V: (inv) rad~ arad~ ard~ / Pl: ~ri / E: ridica + ~(a)tura] 12 Ridicare (1 3). 3 (Ivr; ccr) Povara. 4 (Ccr) Parte mai inalta a unui teren a unei cladiri etc. Si: proeminentza. 5 (Ivr) Stavilar. 6 (Inv; fig) Scutire de bir. 7 (Inv; fig) Inlesnire. 8 (Inv) Mutare. 9 (Inv) Inaltzare in rang.

RIDICATÚRA ridicaturi s. f. 1. Inaltzime proeminentza; loc ridicat dimb. Nu era chiar un deal caci nicairi ridicatura de pamint nu trecea de inaltzimea unui copac mare. CAMIL PETRESCU O. I 27. 2. Ridicare (I 1) de lucruri grele. (Cu pronuntzare regionala) Mosh Nichifor fugea de caraushie deshi scotea ochii; el se ferea de radicaturi pentru k se temea de surpatura. CREANGA P. 107.

RIDICATÚRA ~i f. Parte mai ridicata; proeminentza; convexitate; protuberantza. ◊ ~ de pamant movila; damb. /a se ridica + suf. ~atura

ridicatura f. ceva ridicat.

aradicatura sf vz ridicatura

ridicatúra (est) shi ri (vest) f. pl. ĭ (d. ridicat). Mold. Inaltzatura proeminentza dimb loc maĭ ridicat: trupa ashtepta pe o ridicatura.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ridicatúra s. f. g.d. art. ridicatúrii; pl. ridicatúri

ridicatúra s. f. g.d. art. ridicatúrii; pl. ridicatúri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RIDICATÚRA s. 1. v. damb. 2. v. ieshitura.

RIDICATURA s. 1. (GEOGR.) dimb inaltzime (rar) inaltzatura (reg.) dilma. (Inaintea dealului se afla o ~.) 2. ieshind ieshitura proeminentza protuberantza (reg.) bolfa (inv.) scosatura scotzatura. (O ~ pe suprafatza unui obiect.)

Ridicatura ≠ adancitura depresiune lasatura

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

RIDICATURA DE TEREN. Subst. Ridicatura inaltzatura (rar) inaltzime proeminentza. Movila movilitza (dim.) movilutza (reg.) moviloi (augm. rar) mushuroi (reg.) gorgan; dimb dimbuletz (dim.) dimbushor gilma (pop.) colina colnic colnicel (dim. pop.) colnitza (reg.) grui (reg.) gruietz (dim. reg.); deal delushor (dim.) deluletz (rar) delutz (pop.) dilma (reg.) magura magurica (dim.); muscel munte munticel (dim.) muntishor (rar) masiv (muntos). Virf virfuletz (dim.) virfushor virfutz pisc pisculetz (dim. rar) piscushor (rar) piscan (reg.) grui (reg.) gruietz (dim. reg.); culme culmitza (dim.) culmish (pop.) coama creasta greaban; obcina. Adj. Deluros; muntos. Montan. Vb. A se inaltza; a virfui (fig.). V. inaltzime panta virf.

Intrare: ridicatura
ridicatura substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ridicatura
  • ridicatura
plural
  • ridicaturi
  • ridicaturile
genitiv-dativ singular
  • ridicaturi
  • ridicaturii
plural
  • ridicaturi
  • ridicaturilor
vocativ singular —
plural —
aradicatura substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aradicatura
  • aradicatura
plural
  • aradicaturi
  • aradicaturile
genitiv-dativ singular
  • aradicaturi
  • aradicaturii
plural
  • aradicaturi
  • aradicaturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ridicatura, ridicaturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Ridica + sufix atura. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.