DEPRESIÚNE depresiuni s. f. I. 1. Forma de relief situata la un nivel mai jos decat regiunile inconjuratoare. 2. Vartej de aer in care presiunea aerului este mai mica decat in regiunile vecine shi care aduce timp nefavorabil in locurile pe unde trece. II. Fig. (In forma depresie) Stare sufleteasca (patologica) de tristetze (asociata cu nelinishte); descurajare deprimare. III. (Ec. pol.) Faza a ciclului economic ulterioara crizei economice in care productzia se mentzine la un nivel scazut iar puterea de cumparare a populatziei ramane redusa. [Pr.: siu. Var.: deprésie s. f.] Din fr. dépression lat. depressio onis.

depresiune sf [At: CULIANU C. 10 cf 71 / V: depresie (3) / Pl: ~ni / E: fr dépression lat depressio onis] 1 Forma de relief situata la un nivel mai jos decat regiunile inconjuratoare. 2 Vartej de aer in care presiunea aerului este mai mica decat in regiunile vecine shi care aduce timp nefavorabil in locurile pe unde trece. 3 (Fig) Stare sufleteasca (patologica) de tristetze (asociata cu nelinishte). 4 (Ecn) Faza a ciclului economic posterioara crizei economice in care productzia se mentzine la un nivel scazut marfurile se vand greu shi la pretzuri scazute in conditziile in care ramane redusa shi puterea de cumparare a populatziei. 5 (Pgn) Coborare. 6 Turtire. 7 (Is) ~ barometrica Coborare a coloanei de mercur in tubul barometrului prin micshorarea presiunii atmosferice. 8 (Is) ~ aparenta (sau a orizontului aparent) Distantza unghiulara intre orizontul adevarat shi cel aparent.

DEPRESIÚNE depresiuni s. f. I. 1. Forma de relief situata la un nivel mai jos decat regiunile inconjuratoare. 2. Vartej de aer in care presiunea aerului este mai mica decat in regiunile vecine shi care aduce timp nefavorabil in locurile pe unde trece. II. Fig. Stare sufleteasca (patologica) de tristetze (asociata cu nelinishte); descurajare deprimare. III. (Ec. pol.) Faza a ciclului economic posterioara crizei economice in care productzia se mentzine la un nivel scazut marfurile se vand greu shi la pretzuri scazute in conditziile in care ramane redusa shi puterea de cumparare a populatziei. [Pr.: siu] Din fr. dépression lat. depressio onis.

DEPRESIÚNE depresiuni s. f. I. 1. Forma de relief situata la un nivel mai jos decit regiunile inconjuratoare. Depresiunea subcarpatica. ▭ Clima depresiunii Marii Caspice se va schimba radical. SCINTEIA 1952 nr. 2385. Indoituri depresiuni... se detaliau in transparentza desavirshita a aerului. IBRAILEANU A. 125. 2. (Uneori determinat de «atmosferica» sau «barometrica») Virtej de aer (cu diametrul de citeva sute de kilometri) in care presiunea aerului este mai mica decit in regiunile vecine shi care aduce timp rau in locurile pe unde trece. II. Fig. 1. Stare sufleteasca de tristetze asociata uneori cu nelinishte; descurajare deprimare. Pacea trista a acestor ashezari i sporea shi mai mult depresiunea sufleteasca. SADOVEANU Z. C. 283. 2. (In orinduirea capitalista) Scadere a valorilor de renta a actziunilor etc. scadere a pretzurilor care survine in urma unei crize economice. Pronuntzat: siu.

DEPRESIÚNE s.f. I. 1. Intindere de teren inconjurata de inaltzimi; adancitura de teren de intindere mare. 2. Presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintrun loc oarecare. II. (Fig.) Tristetze (profunda) mahnire; deprimare. III. Scadere a valorilor a actziunilor etc. cauzata de o criza. [Pron. siu. / cf. fr. dépression lat. depressio].

DEPRESIÚNE s. f. 1. intindere de teren inconjurata de inaltzimi; adancitura de teren de intindere mare. 2. (geod.) unghi sub care se vede orizontul cand statzia este amplasata la inaltzime. 3. presiune mai mica decat cea de referintza. ♦ ~ atmosferica = presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintro anumita zona. 4. pierdere a energiei fizice sau morale; stare patologica de tristetze intensa; depresivitate deprimare. 5. scadere a valorilor a actziunilor etc. cauzata de o criza. (< fr. dépression lat. depressio)

DEPRESIÚNE ~i f. 1) geogr. Forma de relief concava aflata la un nivel mai jos in comparatzie cu regiunile din jur; adancitura a reliefului. ◊ ~ atmosferica zona atmosferica cu presiune scazuta favorabila formarii ciclonilor. 2) fig. Stare (patologica) de apasare sufleteasca profunda shi persistenta; deprimare; dezolare. [Art. depresiunea; G.D. depresiunii; Sil. siu] /<fr. dépression lat. depressio ~onis

depresiune f. 1. lasare in jos infundare: depresiune de teren; 2. coborirea mercuriului in tubul barometrului.

*depresiúne f. (lat. depréssio ónis. V. presiune). Lasare in jos turtire: din cauza ploilor s’a produs o depresiune de teren. Fiz. Depresiunea mercuruluĭ din barometru din cauza presiuniĭ aeruluĭ. Fig. Descurajare intristare.

DEPRÉSIE s. f. v. depresiune.

depresiúne (forma de relief criza economica) (depresiu) s. f. g.d. art. depresiúnii; pl. depresiúni

depresiúne s. f. (sil. presiu) → presiune

depresiune (iu)

depresiune.

deprésie (deprimare) (depresie) s. f. g.d. art. deprésiei; pl. deprésii

DEPRESIÚNE s. 1. (GEOGR.) (pop.) lasatura. (In muntzi pot exista numeroase ~.) 2. (GEOGR.) depresiune oceanica = fosa abisala groapa abisala. 3. demoralizare deprimare descurajare (livr.) marasm (inv.) demoralizatzie (fig.) demobilizare. (Stare de ~ a unui nevrotic.)

DEPRESIUNE s. 1. (GEOGR.) (pop.) lasatura. (In muntzi pot exista numeroase ~.) 2. demoralizare deprimare descurajare (livr.) marasm (inv.) demoralizatzie (fig.) demobilizare. (Stare de ~ a unui nevrotic.)

Depresiune ≠ ridicatura

depresiune (engl.= depresion) forma de relief negativ shi/sau zona tectonica afundata in raport cu terenurile din jur intotdeauna regiuni mai inalte. Din p.d.v. geologic principalele tipuri sunt: d. intermontane inchise de un lantz muntos shi avand k fundament un ashazis masiv median ex.: D. Transilvaniei; d. intramontane situate in interiorul unei arii orogene shi formate ulterior momentului principal al tectogenezei ex.: D. Petroshani shi d. premontane situate la exteriorul unei catene orogene adesea asimetrica shi cu fundament mixt tip orogen shi plat. (vorland) ex.: D. Getica

HATZEG 1. Depresiunea ~ (TZara Hatzegului) depresiune tectonoeroziva cuprinsa intre Mtzii Retezat Poiana Ruscai shi Sebeshului impartzita de dealurile Dumbrava Ploshtina shi Poieni in doua subunitatzi: Hatzeg shi Pui. Supr.: c. 380 km². In compartimentul de V (Hatzeg) are un relief de campie piemontana strabatuta de rauri paralele colectate de Strei. In SE comunica cu Depr. Petroshani prin pasul Merishor (756 m) in SV cu culoarul Timishului prin Poarta de Fier a Transilvaniei (699 m) iar in N cu culoarul Mureshului prin „poarta” de la Subcetate pe valea Streiului. Clima racoroasa (temp. medie anuala: 68°C); precipitatzii medii anuale in jur de 800 mm. Culturi cerealiere pomicultura shi creshterea animalelor. Mentzionata in Diploma Ioanitzilor (1247). Cunoscuta shi sub denumirea de HatzegPui. 2. Orash in jud. Hunedoara in depresiunea omonima; 12.604 loc. (1998). Ind. textila (prelucr. lanii) a conf. shi de prelucr. a lemnului; produse alim. (preparate din carne shi lapte conserve din legume shi fructe bere); abator. Centru pomicol. In apropiere in padurea Slivutz (40 ha) se afla o rezervatzie naturala de zimbri shi cerbi. Importanta zona etnofolclorica. Muzeu etnografic. Mentzionat documentar in sec. 15 shi apoi orash graniceresc in 1764. Biserica Sf. Nicolae (sec. 19). In satul Silvashu de Sus de afla manastirea Prislop cu biserica Sf. Evanghelist Ioan (sec. 15).

MARGINIMEA SIBIULUI sau DEPRESIUNEA MARGINIMII denumire atribuita de geograful Vintila Mihailescu celor doua depresiuni (Salishte shi Sibiu) de la poalele Carpatzilor Meridionali separate de Magura Beleuntza (630 m alt.) ce grupeaza laolalta o extinsa ghirlanda de sate mari ale marginenilor (nume sub care este cunoscuta in secolele trecute populatzia romaneasca din aceasta zona proprietari de mari turme de oi).. M.S. limitata la N de anticlinalul de la Ocna Sibiului este considerata de tip subcarpatic fiind totodata o importanta zona etnografica shi folclorica.

OASH 1. Muntzii ~ unitate montana joasa (400800 m alt.) situata in lantzul vulcanic din NV Carpatzilor Orientali intre granitza de N a Romaniei shi pasul HutaCerteze de pe cursul superior al raului Valea Rea. Sunt alcatuitzi din lave andezitice care acopera depozitele de marne argile shi gresii miocene. Au aspectul unui platou larg fragmentat dominat de mai multe varfuri cu adpect de domuri. Alt. max.: 869 m (vf. Obarshiei). Expl. de min. neferoase complexe shi de mat. de costr. Paduri de fag shi de gorun in alternantza cu pajishti. 2. Depresiunea ~ sau TZara Oashului depresiune de origine tectonovulcanica situata pe Valea Turului intre Mtzii Oash shi Gutai. Supr.: c. 550 km². Relief variat cu altitudini medii reduse in cadrul caruia se disting dealuri piemontane (400600 m alt.) martori de eroziune campii piemontane (200400 m alt.) terase shi lunci. Compartimentata in trei bazinete: Negreshti Tarsholtz shi Camarzana. Clima racoroasa cu inversiuni de temperatura iarna. Temp. medie anuala este de 89°C; precipitatzii moderate: 700950 mm/an. Paduri de fag shi conifere. Expl. forestiere shi miniere (bentonite la Racsha). Izvoare minerale (Bixad Luna Valea Mariei). Zona etnografica shi folclorica in care muzica populara dansul portul popular oshenesc shi traditziile populare shiau pastrat vitalitatea.

PETROSHANI 1. Depresiunea ~ depresiune intramontana de origine tectonica situata in V Carpatzilor Meridionali intre Mtzii Retezat SHureanu Parang shi Valcan la 550650 m alt. Axata pe cursul superior al Jiului depresiunea are forma triunghiulara alungita pe directzia SVNE pe o lungime de 45 km shi o latzime ce variaza intre 3 km in V shi 9 km in E. Supr.: c. 160 km². Comunica cu depr. HatzegPui prin pasul Merishor shi cu Depresiunea Subcarpatica Olteana prin pasul Lainici. Relief reprezentat prin terase shi piemonturi de eroziune care fac trecerea spre zona montana inconjuratoare. Clima racoroasa (media anuala 6°C). Insemnate zacaminte de carbune. Numeroase ashezari cu profil minier; k bazin carbonifer este cunoscuta shi sub denumirea de Valea Jiului. 2. Municipiu in jud. Hunedoara pe Jiul de Est in depresiunea cu acelashi nume; 46.472 loc. (2003). Important centru carbonifer pentru exploatarea shi prelucr. huilei. Constr. de utilaj minier; prefabricate de beton mobila cherestea. Fabrica de tricotaje. Aparataj electrotehnic. Universitate tehnica pentru minerit. Teatrul dramatic „I.D. Sarbu” (1948). Muzeul mineritului (1961). Biserica Sf. Treime (19401944); biserica romanocatolica (1880); biserica de lemn cu hramul Sfintzii Arhangheli Mihail shi Gavriil (sec. 18). Localit. P. a luat fiintza in sec. 17 prin stabilirea in aceasta zona a unor pastori venitzi din TZara Hatzegului shi este mentzionata documentar in 1850. Declarata orash in 1930 shi municipiu la 17 febr. 1968.