RÉPEDE repezi adj. adv. I. Adj. 1. (Despre mishcari) Care se produce fara intarziere; iute rapid; (despre lucruri in mishcare) care se deplaseaza cu repeziciune cu iutzeala; (despre ape) care curge cu repeziciune; p. ext. (despre picaturi stropi etc.) care cade iute succedanduse rapid. ♦ (Despre timp) Care trece (pentru cineva) cu repeziciune. ♦ (Despre oameni shi manifestarile lor) Iute in mishcari ager sprinten vioi; grabit repezit pripit. ◊ Loc. adv. Cu pashi repezi = grabnic in ritm rapid. ♦ (Substantivat f.) Gandacel de culoare aramie verdedeschis pe spate cu puncte albe pe fiecare elitra (Cicindela campestris). 2. (Despre ploaie vant etc.) Intens puternic (shi de scurta durata). 3. (Despre dealuri planuri etc.) Foarte inclinat piezish in panta abrupt. 4. (Despre drumuri) Care duce la tzinta in cel mai scurt timp. II. Adv. 1. Iute cu zor in graba. ♦ Indata imediat; deodata brusc. ◊ Expr. Repederepejor = indata fara intarziere. 2. Devreme de timpuriu; prea curand. Lat. rapidus rapide.

repede [At: PSALT. 89 / V: (inv) rap~ rapide / Pl: ~ezi (ivr ) ~ / E: ml rapidus rapide] 1 av (Ioc incet domol) Cu graba Si: iute rapid. 2 av (Ioc rar) Cu mishcari rapide shi dese. 3 av Fara intarziere Si: brusc (2) deodata (2) imediat. 4 av (Ie) A o lua ~ A se grabi intro actziune fara a judeca rezultatele Si: a se pripi. 5 av (Ie) A lua (pe cineva) ~ sau cu ~a A lua (pe cineva) pe nepregatite prin surprindere. 6 av (Ie) ~repejor Fara intarziere Si: indata. 7 av (Rar) Cu ushurintza Si: fara efort. 8 av Curand (10). 9 a (D. mishcari) Iute. 10 a (D. lucruri in mishcare) Care se deplaseaza cu repeziciune cu iutzeala. 11 a (Ioc rar) Care se succeda se desfashoara intrun ritm rapid. 12 a (D. ape) Care curge sau care se mishca cu repeziciune. 13 a (D. timp) Care trece cu repeziciune. 14 a (Rar; d. expuneri descrieri etc.) Succint. 15 a (D. fiintze sau manifestarile lor) Ager (1). 16 a (D. fiintze sau manifestarile lor) Grabit 17 a (Ilav) Cu pashi ~ezi In ritm rapid Si: (nob) grabnic (7). 18 a (D. agentzi fizici) Care se manifesta cu putere dar nu dureaza mult. 19 a (Prc; d. picaturi stropi etc.) Care cade iute succedanduse rapid. 20 a (D. dealuri pante planuri inclinate etc.) Abrupt (1). 21 a (D. drumuri) Care duce la tzinta in cel mai scurt timp fara ocol. 22 sf (Ivr) Curgere mishcare rapida. 23 sf (Ent) Insecta de culoare aramie verdedeschis pe spate cu puncte albe pe fiecare elitra shi care fuge foarte iute Si: (reg) masurator tartaritza (Cincindela campestris).

RÉPEDE repezi adj. adv. I. Adj. 1. (Despre mishcari) Care se produce fara intarziere; iute rapid; (despre lucruri in mishcare) care se deplaseaza cu repeziciune cu iutzeala; (despre ape) care curge cu repeziciune; p. ext. (despre picaturi stropi etc.) care cade iute succedanduse rapid. ♦ (Despre timp) Care trece cu repeziciune. ♦ (Despre oameni shi manifestarile lor) Iute in mishcari ager sprinten vioi; grabit repezit pripit. ◊ Loc. adv. Cu pashi repezi = grabnic in ritm rapid. ♦ (Substantivat f.) Gandacel de culoare aramie verdedeschis pe spate cu puncte albe pe fiecare elitra (Cicindela campestris). 2. (Despre agentzi fizici) Care se manifesta cu putere dar nu dureaza mult; care trece iute. 3. (Despre dealuri planuri etc.) Foarte inclinat piezish in panta abrupt. 4. (Despre drumuri) Care duce la tzinta in cel mai scurt timp. II. Adv. 1. Iute cu zor in graba. ♦ Indata imediat; deodata brusc. ◊ Expr. Repederepejor = indata fara intarziere. 2. Devreme de timpuriu; prea curand. Lat. rapidus rapide.

RÉPEDE¹ adv. 1. (In opozitzie cu incet domol) Iute cu graba. K sa nu fie observata o lua repede inapoi spre casa. BART E. 237. Vestea se duse repede la primarie. BUJOR S. 46. Orashele sub ochiimi... mai repede k gindul... Se shterg fara sami lase vreo urma de regret. MACEDONSKI O. I 52. Caii mergeau acum destul de repede k trageau acasa. VLAHUTZA O. A. 491. ◊ (Intarit prin repetare) Baba Maranda scarmana pene repederepede cu unghii ascutzite shi aduse la virf. C. PETRESCU R. DR. 139. ♦ Grabnic imediat brusc deodata. Miam intors repede capul so vaz. CARAGIALE P. 39. Mihnea jos sare; Insa repede iara incaleca. Fuge mai tare. BOLINTINEANU O. 74. Expr. A lua (pe cineva) repede v. lua (V). Repederepejor = indata fara intirziere. (Cu pronuntzare regionala) Zicea cai frig shi rapederapejor ishi cata de drum. CONTEMPORANUL V_II 499. 2. Curind devreme de timpuriu. Angelo Deliu cuceritorul imbatrinise repede. BART E. 392.

RÉPEDE¹ adv. 1) Intrun timp scurt; in (cu) graba; iute; imediat. A actziona ~. 2) Inainte de vreme; (prea) devreme; de timpuriu; prematur. A imbatrani ~. /<lat. rapidus rapide

repede a. 1. se zice de o mishcare impetuoasa shi violenta: apa repede; 2. alunecos: loc repede la vale; 3. impetuos: shuvoiu repede. [Lat. RAPIDUS]. ║ adv. foarte iute deodata.

répede V. rapede.

RẮPEDE² adv. v. repede¹.

rắpede (est) shi répede (vest) adj. pl. zĭ (lat. rápidus rapede [k limpede d. limpidus] d. rápere a rapi. V. rapesc). Rapid accelerat care merge (fuge curge) ĭute: tren vapor riŭ rapede. Care e facut cu mishcarĭ grabite: mers marsh lucrare rapede. Povirnit care te sileshte sa mergĭ rapede: un loc rapede. Adv. A merge a curge a vorbi a porni rapede. A lua pe cineva rapede al grabi sa faca cum vreĭ tu a nuĭ da timp sa se gindeasca: ĭal incet k dacal ĭeĭ rapede se’ncurca. S. m. Trans. (repede). Un fel de buburuz cu cite cincĭ puncte albe pe fiecare elitru (cicindela campestris). V. strepede.

répede² adv.

répede adv.

repede

repede zi.

+repederepede (foarte repede) adv.

répederepejór adv.

RÉPEDE adj. adv. s. I. adj. adv. 1. adj. v. sprinten. 2. adj. v. iute. 3. adv. v. iute. 4. adv. v. imediat. 5. adv. v. allegro. 6. adv. v. deodata. 7. adj. v. abrupt. II. s. (ENTOM.; Cicindela campestris) (reg.) dragobete masurator tartaritza.

REPEDE adj. adv. s. 1. adj. ager agil istetz iute sprinten vioi (reg.) zburatic. (~ in mishcari.) 2. adv. grabnic iute rapid tare. (Alerga cind mai ~ cind mai incet.) 3. adv. grabnic imediat iute indata rapid urgent (prin Transilv.) pripeshte. (Vino ~ sa vezi!) 4. adv. curind devreme fuga grabnic imediat iute indata neintirziat numaidecit rapid (rar) tudila (pop.) degraba momentan (inv. shi reg.) nepristan numai (reg.) mintenash minteni (inv.) peshin techermecher. (Sa vii ~ inapoi.) 5. adj. grabnic grabit iute intins precipitat rapid repezit zorit (inv. shi pop.) silit silnic (inv.) pripitor. (Un mers ~.) 6. adv. brusc deodata fulgerator instantaneu odata scurt subit (pop.) numai (reg.) tirlamirla. (~ se intoarce spre el shi...) 7. s. (ENTOM.; Cicindela campestris) (reg.) dragobete masurator tirtaritza.

Repede ≠ agale alene domol incet lent linishtit tarziu

répede adj. 1. Rapid iute. 2. Abrupt piezish. 3. (Adv.) Curind degraba rapid. 4. (S. m.) Insecta (Cicindella campestris). Var. Mold. rapede. Trans. de V. rapad. Istr. rapede. Lat. rapĭdus (Pushcariu 1455; REW 7054) cf. it. ratto. Schimbarea finalei trebuie sa fie moderna cf. rapad (Todoran Dacor. XI 128) asha k ipoteza unui lat. *rapĭdis (Pushcariu) nu pare necesara; cf. limpede. Sensul 2 ar putea fi rezultatul unei contaminari cu lat. rῑpĭdus „abrupt” de unde it. ripido shi probabil fr. raide „rigid” < rĭgĭdus. Der. repezi vb. (a arunca a raspindi; a alunga a da afara; a expedia a trimite repede; a pregati in graba; a reprosha a mustra; refl. a se grabi; refl. a se napusti a tabari; refl. a fugi); repezeala s. f. (repeziciune; mustrare cearta); repezit s. m. (grabit; agitat); repezitura s. f. (pornire impuls); repezish s. n. (panta povirnish); repeziciune s. f. (promtitudine); repejune (var. repegiune) s. f. (Mold. repezeala); repejor (var. repegior) adv. (prompt in graba); repega (var. rapaga) vb. (a aluneca a cadea) este cu repezi (› repegiune) in aceeashi relatzie k putregai cu putrezi › putregiune sau mucegai < mucezi (de la un lat. *rapĭcāre dupa Pushcariu Conv. lit. XXXIX 300; din lat. *rĕpĭcāre < rĕpĕns dupa Giuglea Dacor. IV 381; din lat. *rĕpĭgāre < rĕpĕre dupa Buescu R. Études roum. III 168; legatura cu mag. repegetni „a se crapa” sugerata de Scriban nu e posibila); rapag s. n. (Banat alunecush patinoar); repegush (var. rapagush) s. n. (lunecush; povirnish); repezina s. f. (abis tau repezish) cf. Densusianu Rom. XXXVIII 73. Din rom. provine sas. repezin vb.

BIS DAT QUI CITO DAT (lat.) cine da repede da indoit Publius Syrus „Sententiae” 8. V. shi La façon de donner vaut mieux que ce qu’on donne.

NIHIL EST ANNI VELOCIUS (lat.) nimic nu trece mai iute k anii Ovidiu „Metamorphoseon libri” X 250. V. shi Eheu! Fugaces... labuntur anni.