opțiuni
  • info

8 definiții pentru purgare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PURGÁRE, purgări, s. f. (Rar) Acțiunea de a se purga și rezultatul ei. – V. purga.

PURGÁRE, purgări, s. f. (Rar) Acțiunea de a se purga și rezultatul ei. – V. purga.

purgare sf [At: ARISTIA, PLUT. / Pl: ~gări / E: purga] 1-2 (Înv) Purgație (2-3). 3 (Liv) Eliminare. 4 (Jur) Scutire de impozite.

PURGÁRE, purgări, s. f. Acțiunea de a se purga; curățirea tubului digestiv cu ajutorul unui purgativ sau laxativ; fig. eliminare, epurare, curățire. S-au făcut în opera lui [Eminescu] publicată în volum îndreptări, purgări și omisiuni cu desăvîrșire arbitrare. CARAGIALE, O. III 242.

PURGÁRE s.f. Acțiunea de a purga și rezultatul ei; purgație. [< purga].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

purgáre (rar) s. f., g.-d. art. purgắrii; pl. purgắri

purgáre s. f., g.-d. art. purgării; pl. purgări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PURGÁRE s. v. defecare, defecație, ieșire, purgație.

purgare s. v. IEȘIRE. PURGAȚIE. SCAUN.

Intrare: purgare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purgare
  • purgarea
plural
  • purgări
  • purgările
genitiv-dativ singular
  • purgări
  • purgării
plural
  • purgări
  • purgărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

purgare, purgărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi purga DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.