opțiuni
  • info

8 definiții pentru defecație

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEFECÁȚIE, defecații, s. f. Evacuare a materiilor fecale din intestin. – Din fr. défécation, lat. defaecatio.

DEFECÁȚIE, defecații, s. f. Evacuare a materiilor fecale din intestin. – Din fr. défécation, lat. defaecatio.

defecație sf [At: PROT.-POP., N. D. / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr défécation, lat defecatio] 1-6 Defecare (1-6).

DEFECÁȚIE s.f. Defecare. [Gen. -iei, var. defecațiune s.f. / cf. fr. défécation, lat. defaecatio].

DEFECÁȚIE s. f. defecare (2). (< fr. défécation, lat. defaecatio)

*defecațiúne f. (lat. defaecátio, -ónis, curățare, scoaterea drojdiiĭ, d. faex, faecis, drojdie, dim. fáecula, feculă). Chim. Limpezirea uneĭ licorĭ. Med. Eliminarea materiilor fecale din corpu animalelor (dejecțiune). – Și -áție.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

defecáție (-ți-e) s. f., art. defecáția (-ți-a), g.-d. art. defecáției; pl. defecáții, art. defecáțiile (-ți-i-)

defecáție s. f. (sil. -ți-e), art. defecáția (sil. -ți-a), g.-d. art. defecáției; pl. defecáții, art. defecáțiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEFECÁȚIE s. v. defecare.

Intrare: defecație
defecație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • defecație
  • defecația
plural
  • defecații
  • defecațiile
genitiv-dativ singular
  • defecații
  • defecației
plural
  • defecații
  • defecațiilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

defecație, defecațiisubstantiv feminin

  • 1. Evacuare a materiilor fecale din intestin. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: defecare
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.