PUTZÍN A putzini e adj. adv. s. n. I. Adj. 1. Care este in cantitate mica un pic; care nu este de ajuns; insuficient. ◊ Expr. Putzin la minte = prostutz. Putzin la simtzire = nesimtzitor insensibil. ♦ (Substantivat n.) Cantitate mica numar mic din ceva. Putzinul cat a scris. ◊ Expr. Putzin a lipsit (sau a ramas) sa nu... sau putzin de nu era sa... = era cat peaci sa... era pe punctul de a... Pentru putzin! = formula politicoasa de raspuns la o multzumire. 2. De proportzii de dimensiuni mici cu volum redus; mic; fig. neinsemnat. ◊ Putzin la trup = mic shi firav. ♦ De intensitate mica; slab. 3. (Despre notziuni de timp) De mica durata; scurt. ◊ Loc. adv. In putzine zile = peste cateva zile. 4. (Cu valoare de num. nehot.) Putzini shtiu acest lucru. II. Adv. 1. In cantitate sau in masura mica. ◊ Cel (sau pe) putzin = a) minimum; b) in orice caz macar barem. Catushi (sau cat) de putzin = nici in cea mai mica masura; deloc nicidecum. Nu mai putzin = de asemenea deopotriva. Pe (sau cu) putzin = ieftin. (Cu) putzin mai... = (cu) ceva mai... Merg putzin mai inaintea lui. Mai putzin de... = in numar sau in cantitate mai mica decat... (Putzin) cate putzin sau (cate) putzinputzin = incetul cu incetul pe rand. Multputzin = cat o fi oricat. ♦ In oarecare masura intrucatva. ♦ Cam oarecum. Surase putzin ironic. ♦ (Precedat de „cel mai” serveshte la formarea superlativului relativ de inferioritate) Cel mai putzin reushit dintre tablourile expuse. 2. Pentru scurt timp pentru un interval mic; catva timp. Peste putzin = in curand in scurt timp. De putzin = de scurt timp de curand. Et. nec.

putzin ~a [At: COD. VOR. 8/5 / V: (inv) potzin putzan putzan putzun / Pl: ~i ~e / E: ml *putinus (= pittinus)] 1 a (Ioc mult numeros) Care este in cantitate mica Si: (pop) nitzel nitzica. 2 a (Ioc mult numeros) Care exista in sorturi in locuri etc. reduse k numar Si: (pop) nitzel nitzica. 3 a (Pex) Care are un nivel cantitativ sau valoric scazut. 4 a Insuficient. 5 a (Ilav) De ~e ori Rareori. 6 a (ilav) In ~e zile (sau rar ceasuri) Peste cateva zile sau ceasuri. 7 a (Rar; ila) ~ la minte Prost. 8 a (Rar; ial) Naiv. 9 a (Ivr; ila) ~ la simtzire Nesimtzitor. 10 s Ceea ce este sau ar trebui sa fie in cantitate mica in masura mica in numar redus in cantitate valorica scazuta etc. 11 a (Inv; d. pretzuri; ioc mare ridicat) Scazut. 12 av In cantitate in masura sau in numar mic. 13 av In cantitate in masura sau in numar insuficient. 14 av (Ilav) Mai ~ In afara de. 15 av (Iav) Cel ~ sau pe ~ Exprima determinarea restrangerii unei stari manifestari actziuni etc. la un stadiu minimal acceptat k necesar indicat potrivit posibil etc. Si: macar. 16 av (Ilav) Cat de ~ In foarte mica masura. 17 av (Ilav) (icn) Catushi de ~ Nici in cea mai mica masura. 18 av (Ilav) (~) cate ~ sau (cate) ~ ~ Pe rand. 19 av (Ilav) Pe ~ Cu un pretz scazut. 20 a (Inv) Care este de dimensiuni de proportzii de capacitate redusa. 21 a (Ippl) Marunt. 22 a Care are durata scurta. 23 a (Ilav) In (sau peste) ~a vreme ori in (sau peste) ~ timp Curand. 24 av Pentru scurt timp. 25 av (Ilav) Peste (sau ivr in) ~ In curand. 26 a (Pex) Care are fortza intensitate putere scazuta. 27 a De valoare scazuta. 28 av In oarecare masura. 29 av (Ilav) Cu atat (sau inv atata) mai ~ Intro masura shi mai mica determinata de imprejurarea respectiva. 30 av (Ilav) Nu mai ~... Deopotriva. 31 av (Inv; icn) Cat peaci. corectata

PUTZÍN A putzini e adj. adv. I. Adj. 1. Care este in cantitate mica un pic; care nu este de ajuns; insuficient. ◊ Expr. Putzin la minte = prostutz. Putzin la simtzire = nesimtzitor insensibil. ♦ (Substantivat n.) Cantitate mica numar mic din ceva. Putzinul cat a scris. ◊ Expr. Putzin a lipsit (sau a ramas) sa nu... sau putzin de nu era sa... = era cat peaci sa... era pe punctul de a... Pentru putzin! = formula politicoasa de raspuns la o multzumire. 2. De proportzii de dimensiuni mici cu volum redus; mic; fig. neinsemnat. ◊ Putzin la trup = mic shi firav. ♦ De intensitate mica; slab. 3. (Despre notziuni de timp) De mica durata; scurt. ◊ Loc. adv. In putzine zile = peste cateva zile. 4. (Cu valoare de numeral nehotarat) Putzini shtiu acest lucru. II. Adv. 1. In cantitate sau in masura mica. ◊ Cel (sau pe) putzin = a) minimum; b) in orice caz macar barem. Catushi (sau cat) de putzin = nici in cea mai mica masura; deloc nicidecum. Nu mai putzin = de asemenea deopotriva. Pe (sau cu) putzin = ieftin. (Cu) putzin mai... = (cu) ceva mai... Merg putzin mai inaintea lui. Mai putzin de... = in numar sau in cantitate mai mica decat... (Putzin) cate putzin sau (cate) putzinputzin = incetul cu incetul pe rand. Multputzin = cat o fi oricat. ♦ In oarecare masura intrucatva. ♦ Cam oarecum. Surase putzin ironic. ♦ (Precedat de „cel mai” serveshte la formarea superlativului relativ de inferioritate) Cel mai putzin reushit dintre tablourile expuse. 2. Pentru scurt timp pentru un interval mic; catva timp. ◊ Peste putzin = in curand in scurt timp. De putzin = de scurt timp de curand. Et. nec.

PUTZÍN² A putzini e adj. 1. (In opozitzie cu mult²) Care este in cantitate mica nitzel oleaca un pic. Putzin par alb la timple putzina chelie in creshtet... Incolo nu prea multa schimbare. C. PETRESCU C. V. 103. Dar ia mai avetzi putzina rabdare. CREANGA P. 262. Unde este vorba multa acolo e treaba putzina. ◊ Expr. Putzin la minte = prostutz. Putzin la simtzire = nesimtzitor. Un bou k totzi boii putzin la simtzire... Dobindin cireada un post insemnat. ALEXANDRESCU M. 353. ♦ (Substantivat n. sg.) Cantitate mica lipsita de importantza. Profitam mai mult de putzinul cel dobindim cu anevointza decit de multul cel dobindim foarte lesne. BOLLIAC O. 261. Mult a fost putzin a ramas. ◊ Expr. A lipsi (sau a ramine a fi) putzin sa... sau putzin de nu... = a fi cit pe ce sa... a fi pe punctul de a... Aici pe prispa unui rotari putzin de nu era sa raminem chiori. CREANGA A. 125. Putzin au lipsit sa moara de frica. DRAGHICI R. 161. Pentru putzin! formula de raspuns la o multzumire. 2. Care nu e de ajuns; insuficient. Daca in postul de advocat al statului sar numi acelashi d. Catzavencu?... E putzin onorabile. CARAGIALE O. I 136. Slobozind insa pre ostashi pe la casele lor [oshtile] le marginise in putzin numar. NEGRUZZI S. I 143. 3. (In opozitzie cu mare) De proportzii shi dimensiuni mici cu volum redus; mic; fig. neinsemnat. A putut trimite cu primejdie mai putzina decit oricind ravashul sau. SADOVEANU Z. C. 109. Undei hornul mare fumui putzin se spune despre cei laudaroshi. ◊ Expr. (Om) putzin la trup = (om) scund (shi subtzire) mic firav. ♦ De mica intensitate. Tirziu cind conteni zloata vorbi iar cu mai putzina asprime. SADOVEANU B. 30. 4. (Despre notziuni de timp) De durata mica scurt. SHi tineretza cu tineretza gasinduse fiecare ishi agoniseshte un dram de placere in putzina shi trecatoarea noastra viatza. SADOVEANU N. P. 102. Ce socotzi Bogdane zise dupa putzina tacere izbindivom oare? NEGRUZZI S. I 138. Lutul... in putzina vreme sau facut k un zid prea tare. DRAGHICI R. 164. 5. (Cu valoare de numeral nehotarit mai ales la pl.) in numar mic; citziva. Salbaticiuni aripate zburau putzine shi cu graba prin vazduh. SADOVEANU N. P. 205. O ceata mai mare de fete Au prins pe flacai mai putzini. SHiaprinsa e luptantre cete SHi totzi de zapada sint plini. COSHBUC P. II 47. La goana mare crezi dta k putzini lupi dau cinstea pe rushine lasindushi pieile zalog? CREANGA P. 121. ◊ Loc. adv. In putzine zile = peste citeva zile; in citeva zile. Ranit in razboaie soldatul cazuse SHin putzine zile chinuit muri. ALEXANDRESCU M. 139. In putzine zile au largit peshtera. DRAGHICI R. 54. ◊ (Substantivat) Unde mai pui k putzini se vor mai intoarce dintre cei prinshi dincolo de baraj. CAMIL PETRESCU U. N. 412. Citzi putzini au mai ramas... sau imprashtiat care incotro. CARAGIALE O. III 194. Toate merg cu capun jos; unul macina la moara; putzini suie multzi coboara. CREANGA P. 248.

PUTZÍN² ~a (~i ~e) 1) (in opozitzie cu mult) Care este in cantitate sau in numar mic; care nu este indeajuns; insuficient. ~i cercetatori. ~a umezeala. ◊ ~ la minte cam prost; prostutz. ~ la simtzire nesimtzitor. 2) (in opozitzie cu mare) Care este de dimensiuni proportzii sau volum redus. ~ pamant. 3) (despre timp) Care este de scurta durata. /<lat. putinus

putzin a. shi adv. in mica cantitate: putzina apa bea putzin; cel putzin macar. [Lat. *PUTINUS mic din PUTUS copil (cf. it. piccino mic marunt shi copil mic)]. ║ n. numar mic.

putzín a adj. (cp. cu lat. *putinus orĭ *paucinus d. paucus putzin). In mica cantitate nitzel o leaca nu mult: putzinĭ oamenĭ banĭ; putzina apa lume. Adv. A vorbit a mincat a ploŭat putzin. S. n. fara pl. Cantitate mica: maĭ bun e putzinu sigur de cit multu nesigur. Cel putzin macar minimum in tot cazu: eraŭ cel putzin zece (in Munt. shi pe putzin: era pe putzin o mie). Om putzin la minte prost. Putzin la trup scund mic. Pe (saŭ cu) putzin pe (saŭ cu) putzinĭ banĭ orĭ pe putzine foloase: a vinde a te multzumi pe (saŭ cu) putzin. In nord putzun.

potzin ~a a av vz putzin

putzan ~a a av vz putzin

putzan ~a a av vz putzin

putzun ~a a av vz putzin

putzin³ pr. m. pl. putzini; f. putzina pl. putzine (shi cu valoare neutra); g.d. pl. m. shi f. putzinora (SHi votul ~ conteaza!)

!putzín¹ adj. pr. m. pl. putzíni; f. putzína pl. putzíne; g.d. pl. m. shi f. (numai antepus) putzínor

putzín adj. m. pl. putzíni; f. sg. putzína pl. putzíne

*putzini pr. m. f. putzíne; g.d. m. shi f. putzínora

PUTZÍN adj. adv. 1. adj. insuficient. (Oaste ~ a; bani ~ i.) 2. adj. (inv.) scurt. (A scris in ~ cuvinte totul.) 3. adv. v. prost. 4. adj. v. catva. 5. adv. nitzel (pop.) oleaca (inv.) oarece oareshice. (Stai ~!) 6. adv. v. catva. 7. adj. scurt. (In ~ vreme voi fi la tine.) 8. adv. v. rar. 9. adv. v. ushor. 10. adv. v. intrucatva. 11. adv. v. cam. 12. adj. v. redus. 13. adj. v. slab.

PUTZIN adj. adv. 1. adj. insuficient. (Oaste ~; bani ~.) 2. adj. (inv.) scurt. (A scris in ~ cuvinte totul.) 3. adv. insuficient prost rau. (O munca ~ platita.) 4. adj. citva nitzel oarecare. (~ vreme a stat in casa.) 5. adv. nitzel (pop.) oleak (inv.) oarece oareshice. (Stai ~!) 6. adv. citva nitzel (pop.) oleak. (A ashteptat ~ in strada.) 7. adj. scurt. (In ~ vreme voi fi la tine.) 8. adv. rar rareori. (Venea ~ pe la noi.) 9. adv. ushor. (Cu glasul ~ tremurat.) 10. adv. intrucitva nitzel oarecum. (Se simte ~ obosit.) 11. adv. cam nitzel. (E ~ bolnav.) 12. adj. insuficient mic redus slab. (Are posibilitatzi ~ de realizare.)

Putzin ≠ mult

putzín (putzina) adj. Insuficient redus. Mr. p(u)tzin psin megl. putzǫn istr. putzin. Origine obscura. Provine fara indoiala din radacina expresiva *pitz cf. putza dar der. nu este clara. Cf. lat. med. pusinnu pittinus „mic” shi toate cuvintele romanice care exprima aceasta idee shi care in general sint putzin clare. Pentru comparativul mai putzin cf. sard. prus pagu < plus paucum. In general se incearca sa se explice acest cuvint in doua feluri: pornind de la paucus prin intermediul unui der. *paucinum (Cipariu Gram. II 347; Pascu I 150) sau pornind de la putus prin intermediul lui *putinus (Meyer IF VI 122; Candrea Rom. XXXI 314; Pushcariu 1418; Loewe 57; REW 6550). Der. putzintel (f. putzintea putzintica) adj. (nitzel) probabil forma disimilata a lui *putzincel (Pushcariu Dacor. I 326); putzinatate (var. putzinime putzintime) s. f. (cantitate mica); imputzina vb. (a reduce a micshora).

IN OMNIBUS ALIQUID IN TOTO NIHIL (lat.) din toate cate putzin in total nimic Cunoshtintze fragmentare shi superficiale nu pot da o cultura solida.

MULTA PAUCIS (lat.) mult in putzine (cuvinte) Indemn la concizie. V. shi Multum in parvo.

MULTI ENIM SUNT VOCATI PAUCI VERO ELECTI (lat.) multzi chematzi putzini aleshi Matei 20 16; 22 14. Cuvinte care se refera la viatza viitoare; se aplica shi in viatza prezenta intro serie de situatzii.

MULTUM IN PARVO (lat.) mult in putzin Recomandare pentru concizie pentru concentrarea ideilor.

PARTIR C’EST MOURIR UN PEU (fr.) a pleca inseamna a muri putzin E. Haraucourt (poet francez) „Rondel de l’adieu”.

PAUCA SED BONA (lat.) putzine dar bune Nu cantitatea ci calitatea conteaza. V. shi Non multa sed multum.

PAUCI QUOS AEQUUS AMAVIT IUPITER (lat.) putzini (sunt) cei care ia iubit dreptul Iupiter Vergiliu „Eneida” VI 129130. Referire la rarii muritori care ocrotitzi de Iupiter au ieshit din Infern. Cu alte cuvinte putzini sunt cei favorizatzi de soarta.

Avetzi putzintica rabdare! replica foarte cunoscuta din O scrisoare pierduta. Trahanache o repeta mereu k un laitmotiv. Aceste trei cuvinte au ajuns o expresie foarte populara prin care incercam sa domolim zelul curiozitatea sau enervarea cuiva. Dar bineintzeles la modul ironic shi nu pe un ton grav shi serios cum facea eroul lui Caragiale. LIT.