OARECÁRE oarecare adj. pron. nehot. pron. nehot. I. Adj. pron. invar. 1. Care nu a fost identificat sau precizat mai indeaproape; oareshicare. ♦ Anumit. 2. Indiferent care; careva. 3. Fara importantza neinsemnat; care nu iese din comun. II. Pron. (Inv. shi reg.) Cineva unul; careva. Oare + care.

oarecare [At: COD. VOR. 28/1 / V: (inv) or~ / A shi: (reg) oare~ / Pl: (inv) ~shi (asr) ~ri / GD: ~carui(a) ~carei(a) ~caror(a) / E: oare¹ + care] 1 pnh (Irg) Cineva. 2 pnh (Irg) Careva. 3 pnh (Irg) Catva. 4 pnh (Ivr) Oricare. 5 anh Care nu a fost identificat sau precizat mai indeaproape Si: (irg) oarece (4). 6 anh Anumit. 7 anh (Inv; lpl) Catziva. 8 anh Indiferent care. 9 anh Lipsit de importantza Si: neinsemnat. 10 anh Care nu iese din comun Si: obishnuit.

OARECÁRE oarecare adj. nehot. pron. nehot. I. Adj. nehot. 1. Care nu a fost identificat sau precizat mai indeaproape; oareshicare. ♦ Anumit. 2. Indiferent care; careva. 3. Fara importantza neinsemnat; care nu iese din comun. II. Pron. nehot. (Inv. shi reg.) Cineva unul; careva. Oare + care.

OARECÁRE adj. nehot. 1. Anumit. Simeon privea cu oarecare mirare la supunerea lui. Mihu. SADOVEANU O. VII 121 Ana vorbea cu autoritate shi cu oarecare dispretz. C. PETRESCU C. V. 231. Cu toate astea chiar fara permisiunea ta eu te. voi urma. la o distantza oarecare! REBREANU R. 11 229. 2. Indiferent care careva. Daca nu neam fintilnit (Absolut din intimplare) Tu pe altul oarecare Tot asha lai fi iubit. TOPIRCEANU M. 58. 3. Neinsemnat fara importantza; ceva. Inlauntru oarecare framintare shi neorinduiala. SADOVEANU A. L. 184. In vremea ei atunci intimplarea a fost oarecare. id. O. V 92. ◊ (Substantivat) Prietenul meu nu e un oarecare. Varianta: oareshicáre (pronuntzat oareshi) adj. nehot.

orecare pnh anh vz oarecare

OARESHICÁRE adj. nehot. v. oarecare.

oarecáre¹ adj. pr. invar.

oarecáre adj. m. f. oarecáre; pl. m. shi f. oarecáre

oarecare (sg. shi pl. m. shi f.)

oarecare m. shi f. oarecarui gen. m. oarecarei gen. f.; oarecare pl. m. shi f. (oarecare femei) oarecaror gen. pl. m. shi f.

OARECÁRE pron. adj. 1. pron. careva cineva unul vreunul (pop.) cinevashilea (inv. shi reg.) oarecine oareshicine (inv.) cinevashi neshtine. (~ dintre ei a intarziat.) 2. adj. vreun (prin Transilv.) atare. (~ om.) 3. adj. obishnuit. (Un individ ~.) 4. adj. neinsemnat (livr.) insignifiant. (Un ziar ~.) 5. adj. catva nitzel putzin. (~ vreme a stat in casa.) 6. adj. ceva catva oareshicare (inv. shi reg.) cevashi cevashilea oarecat oarecatva oareshice. (Are ~ treaba acolo.) 7. adj. anumit (inv.) oarecine. (Vorbea cu un ~ dispretz.)

OARECARE pron. adj. 1. pron. careva cineva unul vreunul (pop.) cinevashilea (inv. shi reg.) oarecine oareshicine (inv.) cinevashi neshtine. (~ dintre ei a intirziat.) 2. adj. vreun (prin Transilv.) atare. (~ om.) 3. adj. obishnuit. (Un individ ~.) 4. adj. neinsemnat (livr.) insignifiant. (Un ziar ~.) 5. adj. citva nitzel putzin. (~ vreme a stat in casa.) 6. adj. ceva citva oareshicare (inv. shi reg.) cevashi cevashilea oarecit oarecitva oareshice. (Are ~ treaba acolo.) 7. adj. anumit (inv.) oarecine. (Vorbea cu un ~ dispretz.)