15 definitzii pentru insuficient

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INSUFICIÉNT A insuficientzi te adj. (Adesea adverbial) Care nu este suficient de ajuns (cantitativ) care nu satisface (calitativ); nesatisfacator; nemultzumitor. ♦ (Substantivat m.) Calificativ sub limita de trecere (la un examen). [Pr.: cient] Din lat. insufficiens ntis it. insufficiente.

INSUFICIÉNT A insuficientzi te adj. (Adesea adverbial) Care nu este suficient de ajuns (cantitativ) care nu satisface (calitativ); nesatisfacator; nemultzumitor. ♦ (Substantivat m.) Calificativ sub limita de trecere (la un examen). [Pr.: cient] Din lat. insufficiens ntis it. insufficiente.

insuficient ~a [At: IORGA L. I 91 / Pl: ~ntzi ~e / E: fr insufficient it insufficiente] 12 a av (Intrun mod) care nu este suficient din punct de vedere cantitativ. 34 av a (Intrun mod) care nu satisface calitativ Si: nesatisfacator. 5 sm Calificativ sub limita de trecere la un examen.

INSUFICIÉNT A insuficientzi te adj. Care nu ajunge care nu e de ajuns neindestulator (cantitativ); care nu satisface (calitativ) nesatisfacator. Datorita faptului k imprimarile sint insuficiente in raport cu necesitatzile multe din aceste cintece au ramas necunoscute de mase. CONTEMPORANUL S. II 1951 nr. 223 2/2. ◊ (Adverbial) Elev insuficient pregatit. ♦ (Substantivat m.) Nota calificativ sub limita de admitere la o proba la un examen. A luat un insuficient la matematici. Pronuntzat: cient.

INSUFICIÉNT A adj. Care nu este suficient care nu ajunge; nesatisfacator. // s.m. Calificativ sub limita de trecere obtzinut de un candidat la un examen. [Pron. cient. / cf. lat. insufficiens it. insufficiente fr. insuffisant].

INSUFICIÉNT A I. adj. care nu este suficient; nesatisfacator. II. s. m. calificativ sub limita de trecere la un examen. (< it. insufficiente lat. insufficiens)

INSUFICIÉNT1 m. Calificativ echivalent cu una din notele „unu” „doi” „trei” sau „patru” (in sistemul de apreciere a cunoshtintzelor prin zece puncte). [Sil. cient] /<lat. insufficiens ~ntis

INSUFICIÉNT2 ~ta ( ~tzi ~te) shi adverbial Care nu este suficient; neindestulator; nesatisfacator. [Sil. cient] /<lat. insufficiens ~ntis

insuficient a. care nu e destul: cantitate insuficienta.

*insuficiént a adj. (lat. insufficiens éntis). Neindustulator care nu ajunge: banĭ insuficientzĭ. Care n’are destula inteligentza pentru sarcina luĭ: general insuficient. Adv. In mod insuficient.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

insuficiént adj. m. pl. insuficiéntzi; f. insuficiénta pl. insuficiénte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INSUFICIÉNT adj. adv. 1. adj. neindestulator nemultzumitor nesatisfacator redus sarac. (Cantitate ~.) 2. adj. v. putzin. 3. adj. neindestulator nesatisfacator redus sarac. (Un inventar ~ de utilaje.) 4. adj. v. redus. 5. adv. prost.

INSUFICIENT adj. adv. 1. adj. neindestulator nesatisfacator redus. (Cantitate ~.) 2. adj. putzin. (Oaste ~; bani ~.) 3. adj. neindestulator nesatisfacator redus sarac. (Un inventar ~ de utilaje.) 4. adj. mic putzin redus slab. (Are ~ posibilitatzi de realizare.) 5. adv. prost putzin rau. (O munca ~ platita.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

INSUFICIÉNT A adj. (cf. lat. insufficiens it. insufficiente fr. insuffisant): in sintagmele independentza insuficienta shi principala regenta insuficienta (v.).

Intrare: insuficient
insuficient adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insuficient
  • insuficientul
  • insuficientu‑
  • insuficienta
  • insuficienta
plural
  • insuficientzi
  • insuficientzii
  • insuficiente
  • insuficientele
genitiv-dativ singular
  • insuficient
  • insuficientului
  • insuficiente
  • insuficientei
plural
  • insuficientzi
  • insuficientzilor
  • insuficiente
  • insuficientelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

insuficient, insuficientaadjectiv

  • 1. adesea adverbial Care nu este suficient de ajuns (cantitativ) care nu satisface (calitativ). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Datorita faptului k imprimarile sint insuficiente in raport cu necesitatzile multe din aceste cintece au ramas necunoscute de mase. CONTEMPORANUL S. II 1951 nr. 223 2/2. DLRLC
    • format_quote Elev insuficient pregatit. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.