PROTZAPÍ protzapesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) sprijini a (se) propti a (se) tzine cu putere. 2. Tranz. shi refl. A (se) intzepeni a (se) fixa. 3. (Fam.)^[1] A se opri (provocator cu indrazneala etc.) in fatza cuiva; fig. a se fali ashi da importantza. Din protzap.

protzapi [At: LB / V: (reg) ~tzopi / Pzi: ~pesc / E: protzap] 12 vtr (Reg) A (se) intzepeni. 34 vtr A (se) sprijini. 5 vt (C. i. obiecte) A pune o pana de lemn pentru a face sa ramana deschis despicat etc. 6 vt (Spc) A pune protzap (13) sau calush in gura pentru a nu vorbi a nu tzipa etc. 7 vt (Rar; c. i. fiintze) A lovi cu protzapul (3). 8 vr (D. oameni shi animale) A se propti bine pe picioare. 9 vr (Fam; d. oameni) A lua o pozitzie rigida shi provocatoare in fatza cuiva. 10 vr (Fig; fam; d. oameni) Ashi da importantza. 11 vr (Fig; rar) A se impotrivi. 12 vt (Fig; inv) A pretexta. 13 vt (Buc; fig; c. i. oameni) A constrange pe cineva sa faca ceva. 14 vt (Reg; fig) A strapunge cu privirea.

PROTZAPÍ protzapesc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A (se) sprijini a (se) propti a (se) tzine cu putere. 2. Tranz. shi refl. A (se) intzepeni a (se) fixa. 3. (Fam.) A se opri (provocator cu indrazneala etc.) in fatza cuiva; fig. a se ingamfa ashi da importantza. Din protzap.

PROTZAPÍ protzapesc vb. IV. (Familiar) 1. Refl. A se posta (provocator) in fatza cuiva; fig. a se ingimfa ashi da importantza a face pe grozavul. Ordona sa fie scoase lantzurile de pe miinile prinshilor shi se protzapi dupa birou in fatza lor. VORNIC P. 204. Cind se infatzisheaza intrun salon... se protzapeshte grav shi solemn in vaza tuturora. VLAHUTZA la TDRG. ♦ (Rar despre obiecte) A sta tzeapan (k un protzap infipt in pamint). Puse [in talerul balantzei] totzi sacii; cumpana pare k era protzapita acolo sus. ISPIRESCU L. 401. 2. Tranz. (Rar) A pune calush. Calusheii le prindea Coame Coade Le taia Gurile Le protzapea. TEODORESCU P. P. 656. 3. Tranz. A lovi a izbi. Il protzapea cu pumnul drept in falca stinga shi cu pumnul sting in falca dreapta. SADOVEANU O. E. 137.

A PROTZAPÍ ~ésc tranz. reg. A face sa se protzapeasca. /Din protzap

A SE PROTZAPÍ ma ~ésc intranz. 1) reg. A ocupa o pozitzie verticala fixa stand k un protzap. 2) fam. A se posta ostentativ (inaintea cuiva). 3) fig. A fi plin de sine. /Din protzap

protzapi v. 1. a intzepeni: parca era protzapita acolo sus ISP.; 2. a pune cuiva un scalush: a protzapi gura cuiva. ║ (neutru) a se tzinea bine cu putere de ceva.

protzopi v vz protzapi

IMPROTZAPI vb. IV. v. protzapi.

PROTZOPÍ vb. IV. v. protzapi.

protzapésc v. tr. (d. protzap). Intzepenesc cu protzapu: a protzapi moara de vint. Pun calush k sa nu poata vorbi: a protzapi gura. Fam. Aĭ protzapi cuĭva nishte pumnĭ la falcĭ aĭ pune proptele la falcĭ al lovi cu pumniĭ la falcĭ. Aĭ protzapi baĭoneta la git la pept al opri cu ĭa k sa nu inainteze. V. refl. A scoate peptu inainte cu mindrie a se infige.

!protzapi (a se ~) (fam. pop.) vb. refl. ind. prez. 1 sg. ma protzapesc 3 sg. se protzapeshte imperf. 1 sg. ma protzapeam; conj. prez. 1 sg. sa ma protzapesc 3 sa se protzapeasca; imper. 2 sg. afirm. protzapeshtete ger. protzapinduma

protzapí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. protzapésc imperf. 3 sg. protzapeá; conj. prez. 3 sa protzapeásca

protzapí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. protzapésc imperf. 3 sg. protzapeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. protzapeásca

PROTZAPÍ vb. v. fixa imobiliza invoca intzepeni pironi posta pretexta prinde.

PROTZAPI vb. a se posta. (Se ~ inaintea lui.)

protzapi vb. v. FIXA. IMOBILIZA. INVOCA. INTZEPENI. PIRONI. PRETEXTA. PRINDE.

protzapi protzapesc I. v. t. a bate. II. v. r. a sta cu picioarele infipte in pamant (in fatza cuiva).