PROCÉS procese s. n. 1. Actziune in justitzie facuta pentru solutzionarea unui diferend intre doua partzi care sunt in litigiu sau pentru constatarea shi sanctzionarea incalcarii legilor statului; actziune judecatoreasca; totalitatea actelor documentelor adunate in vederea acestei actziuni. ◊ Expr. A face (sau a intenta) cuiva proces = a chema pe cineva in fatza instantzelor de judecata a da pe cineva in judecata. A face procesul (cuiva sau a ceva) = a critica a ataca (pe cineva sau ceva). Ai face cuiva proces de intentzie = a invinui pe cineva de intentzii reprobabile care nu potzi dovedi k lea avut. Ashi face proces(e) de conshtiintza = a regreta ashi reprosha anumite atitudini sau actziuni. ◊ Procesverbal = inscris (cu caracter oficial) in care se consemneaza un fapt de natura juridica; act cu caracter oficial in care se redau pe scurt discutziile shi hotararile unei adunari constituite. 2. Succesiune de stari etape stadii prin care trec in desfashurarea lor temporala in schimbarea lor diverse obiecte fenomene etc.; evolutzie dezvoltare desfashurare; actziune. ♦ Proces tehnologic = totalitatea operatziilor care comporta prelucrari mecanice shi chimice tratamente termice impregnari montaje etc. shi prin care materiile prime semifabricatele etc. sunt transformate in produse finite. 3. Maladie (a unui organ sau a intregului organism) in evolutzie (sau in regres). [Pl. shi: (inv.) procesuri. Var.: (inv.) protzés s. n.] Din it. processo fr. procès lat. processus.

proces sn [At: (a. 1762) IORGA S. D. XII 75 / V: (pop) ~cest (irg) protzes (reg) protzasc protzest / Pl: ~e (inv) ~uri / E: lat processus ger Prozess fr procès] 1 (Jur) Actziune in justitzie facuta pentru solutzionarea unui diferend intre doua partzi care sunt in litigiu sau pentru constatarea shi sanctzionarea incalcarii legilor statului Si: actziune judecatoreasca judecata pricina (irg) provlima para (inv) parare pricinuire prigonire (reg) petrectare. 2 (Rar; ccr) Totalitate a actelor hartiilor adunate in vederea procesului (1). 3 (Jur; ie) A face (sau a intenta) cuiva (sau inv asupra cuiva) ~ A chema pe cineva in fatza instantzelor de judecata. 4 (Ie) A face ~ul (cuiva sau a ceva) A ataca in cuvinte pe cineva sau ceva Si: a critica. 5 (Ie) Ai face cuiva ~ de intentzii (sau intentzie) A invinui pe cineva pentru intentzii reprobabile care nu potzi dovedi k lea avut. 6 (Ie) Ashi face ~(e) de conshtiintza Ashi reprosha anumite atitudini sau actziuni Si: a regreta. 7 (Mol; Mun; inv) Sentintza judiciara. 8 (Rar) Punct de vedere. 9 (Pex) Cauza. 10 (Rar) Discutzie in contradictoriu Si: cearta disputa neintzelegere. 11 (Ic) ~verbal inscris act cu caracter oficial in care se consemneaza un fapt de natura juridica. 12 (Iac) Act cu caracter oficial in care se consemneaza pe scurt discutziile shi hotararile unei adunari constituite Si: (inv) jurnal tacrir. 13 (Cu determinari care arata domeniul scopul caracterul etc.) Succesiune de stari prin care trec in desfashurarea lor temporala diverse fiintze lucruri fenomene etc. 14 SHir de operatzii de fenomene etc. prin intermediul carora se efectueaza o lucrare o transformare se obtzine un produs etc. 15 (Ecp; is) ~ de productzie Activitate sociala in cadrul careia oamenii actzioneaza cu ajutorul uneltelor de productzie asupra obiectului muncii pentru a crea bunuri materiale. 16 (Teh; ias) Totalitate a procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime shi a semifabricatelor in produse finite. 17 (Med; spc) Boala considerata din punctul de vedere al felului cum evolueaza.

PROCÉS procese s. n. 1. Actziune in justitzie facuta pentru solutzionarea unui diferend intre doua partzi care sunt in litigiu sau pentru constatarea shi sanctzionarea calcarii legilor statului; actziune judecatoreasca; totalitatea actelor documentelor adunate in vederea acestei actziuni. ◊ Expr. A face (sau a intenta) cuiva proces = a chema pe cineva in fatza instantzelor de judecata a da pe cineva in judecata. A face procesul (cuiva sau a ceva) = a critica a ataca (pe cineva sau ceva). Ai face cuiva proces de intentzie = a invinui pe cineva de intentzii reprobabile care nu potzi dovedi k lea avut. Ashi face proces(e) de conshtiintza = a regreta ashi reprosha anumite atitudini sau actziuni. ♦ Procesverbal = inscris (cu caracter oficial) in care se consemneaza un fapt de natura juridica; act cu caracter oficial in care se redau pe scurt discutziile shi hotararile unei adunari constituite. 2. Succesiune de operatzii de stari sau de fenomene prin care se efectueaza o lucrare se produce o transformare; evolutzie dezvoltare desfashurare; actziune. ◊ Proces de productzie = a) (in teoria marxista) proces social in cadrul caruia oamenii intra in relatzii reciproce determinate shi actzioneaza asupra obiectivului muncii pentru a crea bunuri materiale; b) proces de fabricatzie; Proces de fabricatzie = totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime shi a semifabricatelor in produse finite. 3. Maladie (a unui organ sau a intregului organism) in evolutzie (sau in regres). [Pl. shi: (inv.) procesuri Var.: (inv.) protzés s. n.] Din it. processo fr. procès lat. processus.

PROCÉS procese s. n. 1. Mersul desfashurarea sau evolutzia unui fenomen a unui eveniment etc.; transformare succesiva in starea unui lucru; prefacere. Fara indoiala k shi in procesul de creatzie... sensibilitatea artistului este de o importantza foarte mare. V. ROM. decembrie 1950 185. Intrecerea vorbi mai departe Andrei inseamna in primul rind organizarea procesului de productzie. MIHALE O. 201. Se pot urmari diferite procese tehnologice cum adica dintro bucata de otzel a ieshit o cheie franceza I. BOTEZ SHC. 223. ♦ SHir de operatzii sau de fenomene prin care se efectueaza o lucrare sau o transformare fizicochimica. 2. Pricina supusa dezbaterilor unei instantze judiciare. De cinci sute de ani cele doua sate se judeca shi procesul trece din generatzie in generatzie. BOGZA C. O. 298. Radu Comsha... pleda citeva procese fara insemnatate. C. PETRESCU I. II 179. Cu o zi inainte fusese la judecatorie un proces care stirnise tot tirgul. I. BOTEZ SHC. 96. Procesul na durat decit o jumatate de ora. BUJOR S. 146. ◊ Proces de conshtiintza v. conshtiintza. ◊ Expr. A face (sau a intenta) (cuiva) proces = a da (pe cineva) in judecata. A face procesul (cuiva sau a ceva) = a critica sever (pe cineva sau ceva). Fratele i facea procesul unei palarii care nici macar nu era un model. C. PETRESCU C. V. 95. Ai face cuiva proces de intentzii = a invinui pe cineva pentru intentzii care nu potzi dovedi k lea avut. Ashi face proces de conshtiintza = ashi analiza (regretind) anumite atitudini sau actziuni; a se cai (de ceva). 3. Compus: procesverbal = a) act cu caracter oficial in care se consemneaza un fapt. La intocmirea inventarului notarul de stat incheie un procesverbal care va cuprinde toate operatziunile efectuate. B. O. 1953 5. Am intocmit shi un scurt procesverbal al erorilor indreptate. BARANGA I. 206. Furierii capitanii incheiau proceseverbale dadeau shi luau in primire. SADOVEANU O. VI 271; b) act cu caracter oficial in care se redau pe scurt discutziile shi hotaririle unei adunari constituite. In procesulverbal al adunarii generale se va arata in mod obligatoriu numarul membrilor prezentzi la shedintza. STAT. GOSP. aAGR. 22. Pl. shi: (invechit) procesuri (NEGRUZZI S. I 44). Variante: (invechit) protzés (NEGRUZZI S. I 303 COGALNICEANU S. 218 RUSSO S. 160) (regional) procést (DUMITRIU B. F. 19 MAT. FOLK. 250) s. n.

PROCÉS s.n. 1. Mers evolutzie dezvoltare desfashurare (a unui fenomen a unui eveniment etc.). ♦ Prefacere transformare succesiva progresiva. 2. (Jur.) Activitatea care o desfashoara o instantza judecatoreasca in legatura cu solutzionarea unei cauze de natura penala civila etc. ◊ A intenta un proces = a da in judecata (pe cineva). 3. Procesverbal = act oficial prin care se constata un fapt; redarea in scris a discutziilor shi a hotararilor dintro shedintza. [Pl. se suri. / < fr. procès processus germ. Processus < lat. processus].

PROCÉS s. n. 1. mers evolutzie desfashurare (a unui fenomen eveniment etc.). ◊ prefacere transformare progresiva. 2. activitate desfashurata de organele judiciare in legatura cu solutzionarea unei cauze. 3. pricina supusa spre solutzionare unei instantze judecatoreshti. 4. ~ verbal = act oficial prin care se constata un fapt; redarea in scris a discutziilor shi a hotararilor dintro shedintza. (< fr. procès lat. processus it. processo)

PROCÉS ~e n. 1) Desfashurare in timp a unui eveniment sau a unui fenomen. 2) Succesiune de actziuni sau de operatzii prin care se realizeaza o lucrare. ◊ ~verbal document in care este notat pe scurt contzinutul discutziilor desfashurate shi a hotararilor adoptate la o adunare sau shedintza ori prin care se consemneaza o constatare un acord etc. 3) jur. Actziune pentru care cineva apare in fatza judecatzii; cauza. /<fr. proces lat. processus

proces n. 1. instantza inaintea unui tribunal pentru regularea unui diferend: a pierdut procesul; 2. toate piesele partzilor in litigiu; 3. fig. chestiune de aplanat.

*procés n. pl. e (lat. processus mers inainte d. procédere a inainta; fr. procès. V. proced abs ac de ex pur shi succes). Anat. Prelungire: procesu cerebeluluĭ. Fiziol. Med. Mers dezvoltare: procesu uneĭ boale. Jur. Judecata cauza neintzelegere terminata inaintea judecatoruluĭ: a cishtiga (saŭ a perde) un proces a face (saŭ a intenta) proces cuĭva. A face cuĭva proces de intentziune aĭ banui intentziunile. Procesverbal pl. proceseverbale act scris pin care un politzist un jandarm sh. a. constata un fapt un delict: a incheĭa un procesverbal contra unuĭ vinator fara permis. Sumar saŭ dare de sama despre o shedintza. V. dela.

procest sn vz proces

protzasc sn vz proces

protzes sn vz proces

protzest sn vz proces

PROCÉST s. n. v. proces.

procésflúviu s. n. (jur.) Proces de lunga durata ◊ „Procesfluviu. La Tribunalul penal din Napoli a inceput martzi un procesfluviu impotriva Camorrei echivalentul napolitan al mafiei siciliene.” R.l. 29 XI 83 p. 6. ◊ „In cadrul acestui procesfluviu vor comparea in fatza instantzei circa 250 de mafiotzi.” Sc. 4 X 84 p. 6. ◊ „Cele 94 de zile ale procesuluifluviu nu au permis sa se stabileasca unde se afla in prezent sumele inmanate de revista ziaristului H.” R.l. 9 VII 85 p. 6 (din proces + fluviu)

spectácolprocés s. n. Spectacol in cadrul caruia are loc o dezbatere etica un proces ◊ „[...] la un spectacolproces cum a fost «Charly».” Cont. 12 XII 74 p. 9. ◊ „«Pragul conshtiintzei civice» de I.D. S. este un spectacolproces. Proces la propriu. O mama care odinioara spalase pe la casele altora pentru k sashi poata ridica copiii la rosturile vietzii este nevoita sai cheme pe aceshtia in fatza instantzei de judecata pentru a le reaminti spre stupoarea lor k exista.” Sc. 25 X 78 p. 4. ◊ „Un incitant spectacolproces («Antigona» la Teatrul Bulandra) intentat intolerantzei obtuzitatzii aberatziei.” ◊ „22” 40/93 p. 15 (din spectacol + proces)

procés s. n. pl. procése

procés s. n. pl. procése

proces

proces se.

PROCÉS s. 1. (JUR.) actziune cauza judecata (livr.) spetza (inv. shi pop.) price (pop.) dreptate lege pricina (reg.) para (prin Transilv.) targhelash (inv.) divan judetz prigonire sud (inv. in Mold.) dela. (Maine are loc ~ul de partaj.) 2. fenomen. (~ fizic chimic biologic.) 3. (BIOL.) proces metabolic v. metabolism.

PROCÉS s. v. decizie hotarare opinie parere punct de vedere sentintza verdict.

PROCES s. 1. (JUR.) actziune cauza judecata (livr.) spetza (inv. shi pop.) price (pop.) dreptate lege pricina (reg.) pira (prin Transilv.) targhelash (inv.) divan judetz prigonire sud (inv. in Mold.) dela. (Miine are loc ~.) 2. fenomen. (~ fizic chimic biologic.)

proces s. v. DECIZIE. HOTARIRE. OPINIE. PARERE. PUNCT DE VEDERE. SENTINTZA. VERDICT.

PROCÉS s. n. (< fr. proces it. processo germ. Processus < lat. processus): denumire care include actziunea starea existentza evolutzia dezvoltarea desfashurarea care o poate exprima contzinutul unui verb. Se spune in mod obishnuit k verbele exprima procese.

ADHUC SUB IUDICE LIS EST (lat.) procesul este in curs de judecare Horatziu „Ars poetica” 78. Referire la originea controversata a distihului elegiac. Indica in genere o chestiune neelucidata.

NEMO IUDEX IN CAUSA SUA (lat.) nimeni nu este judecator in propriul sau proces Adagiu din dreptul roman. Nu potzi fi impartzial in judecarea propriei cauze.

Adhuc sub iudice lis est (lat. „Procesul este inca la juratzi” adica: nu sa clarificat) E un emistih al lui Horatziu din Ars poetica (versul 78). Poetul cercetind obirshia elegiei considera k problema nu e inca lamurita continuind sa mai existe controverse privind originea acestui gen de versuri. Expresia sa extins shi a ajuns sa indice orice problema care na fost definitiv solutzionata; un acord care nu sa incheiat sau un proces care se judeca in continuare. „Familia Listomère cu toate k nu capitula raminea cel putzin neutra shi recunoshtea tacit puterea oculta a congregatziei. Procesul insa raminea pe dea intregul sub iudice” (Balzac Vicarul din Tours Espla 1956 vol.II pag. 213). Limba germana shia construit o expresie proprie: Darüber sind die Gelehrten noch nicht einig (In aceasta privintza invatzatzii nu sau intzeles inca). LIT.