dexonline

info

14 definiții pentru popreală

din care

explicative (7)
morfologice (3)
relaționale (2)
argou (2)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POPREÁLĂ, popreli, s. f. 1. (Înv. și reg.) Piedică, obstacol în calea unei acțiuni; poruncă sau măsură prin care se interzice ceva; oprire, interdicție, opreliște. 2. (Pop.) Reținere (provizorie) a cuiva de către o autoritate legală pe timpul unei cercetări penale; închisoare, arest (la domiciliu). ◊ Loc. vb. A pune (pe cineva) la popreală = a aresta, a ține la arest; a băga la închisoare. – Popri + suf. -eală.

popreală sf [At: (a. 1692) BUL. COM. IST. IV, 219 / V: (pop) poprea, (reg) propea, prope~, proprea / Pl: ~eli, ~ele / E: popri + -eală] 1 (Îrg) Interdicție. 2 (Îrg) Dificultate pe care o are de întâmpinat cineva. 3 (Îvp) Arest la domiciliu. 4 (Îvp; pex) Închisoare. 5 (Îvp; pex) Prevenție. 6 (Îvp; îe) A pune (la) ~ (pe cineva) A aresta. 7 (Îvp; îae) A ține închis. 8 (Îvp; îae) A ține în arest la domiciliu. 9 (Pop; îf propea, poprea) Proptea. 10 (Reg; îs) Propreaua gardului Om leneș. 11 (Reg; îas) Om urât. 12 (Reg) Fiecare dintre prăjinile, legate câte două cruciș la capete, care se așază în vârful clăii de fân astfel încât fânul din claie să nu fie luat de vânt.

POPREÁLĂ, popreli și poprele, s. f. 1. (Învechit) Oprire, împiedicare, opreliște, interzicere. Carul vătafului Alexandru a sosit pe uscat, fără poprele. ODOBESCU, A. 293. Vine un moment al anului cînd d-odată vînătoarea se închide... iar vînătorilor li se impune pedeapsa poprelii. id. ib. 331. 2. (Arhaizant) Reținere provizorie pe timpul cercetării penale, de către autoritatea legală. Va fi făcut vreo poznă. Stă la popreală. SADOVEANU, B. 41. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la popreală = a aresta, a ține la arest;a băga la închisoare. Dumneata n-ai să strigi, fiindcă te pun la popreală în casă și-ți așez doi dorobanți la poartă. PAS, E. I 39. M-au întrebat unde mă duc; le-am spus numaidecît; mi-au luat vînatul și peștele și m-au pus la popreală. SADOVEANU, F. J. 12. Împăratul puse deocamdată la popreală pe cei trei frați, îi găzdui și ospătă împărătește, dar nu le dete voie să se depărteze. POPESCU, B. II 63.

popreálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a popri. Vechĭ. Azĭ iron. Arest: ĭa du-l la popreală!

poprea sf vz popreală

propea¹ sf vz popreală

proprea sf vz popreală

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

popreálă (înv., reg.) (po-prea-) s. f., g.-d. art. poprélii; pl. popréli

popreálă s. f. (sil. -prea-), g.-d. art. poprélii; pl. popréli

popreală

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POPREÁLĂ s. v. arest, arestare, arest preventiv, deținere, interzicere, împiedicare, închidere, închisoare, întemnițare, ocnă, oprire, penitenciar, prevenție, pușcărie, reținere, temniță.

popreală s. v. AREST. ARESTARE. AREST PREVENTIV. DEȚINERE. INTERZICERE. ÎMPIEDICARE. ÎNCHIDERE. ÎNCHISOARE. ÎNTEMNIȚARE. OCNĂ. OPRIRE. PENITENCIAR. PREVENȚIE. PUȘCĂRIE. REȚINERE. TEMNIȚĂ.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a pune (pe cineva) la popreală expr. (pop.) a aresta, a ține la arest; a băga la închisoare.

pus la popreală expr. închis, încarcerat.

Intrare: popreală

popreală substantiv feminin

silabație: po-prea-lă info

substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	popreală	popreala
nominativ-acuzativ	plural	popreli	poprelile
genitiv-dativ	singular	popreli	poprelii
genitiv-dativ	plural	popreli	poprelilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

poprea substantiv feminin

substantiv feminin (F151)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	poprea	popreaua
nominativ-acuzativ	plural	poprele	poprelele
genitiv-dativ	singular	poprele	poprelei
genitiv-dativ	plural	poprele	poprelelor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

propea substantiv feminin

substantiv feminin (F151)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	propea	propeaua
nominativ-acuzativ	plural	propele	propelele
genitiv-dativ	singular	propele	propelei
genitiv-dativ	plural	propele	propelelor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

proprea

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

popreală, poprelisubstantiv feminin

1. învechit regional Piedică, obstacol în calea unei acțiuni; poruncă sau măsură prin care se interzice ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: interdicție interzicere obstacol opreliște oprire piedică împiedicare
- format_quote Carul vătafului Alexandru a sosit pe uscat, fără poprele. ODOBESCU, A. 293. DLRLC
- format_quote Vine un moment al anului cînd d-odată vînătoarea se închide... iar vînătorilor li se impune pedeapsa poprelii. ODOBESCU, A. 331. DLRLC
2. popular Reținere (provizorie) a cuiva de către o autoritate legală pe timpul unei cercetări penale; arest (la domiciliu). DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: arest reținere închisoare
- format_quote Va fi făcut vreo poznă. Stă la popreală. SADOVEANU, B. 41. DLRLC
- chat_bubble locuțiune verbală A pune (pe cineva) la popreală = a ține la arest; a băga la închisoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  
  sinonime: aresta
  - format_quote Dumneata n-ai să strigi, fiindcă te pun la popreală în casă și-ți așez doi dorobanți la poartă. PAS, E. I 39. DLRLC
  - format_quote M-au întrebat unde mă duc; le-am spus numaidecît; mi-au luat vînatul și peștele și m-au pus la popreală. SADOVEANU, F. J. 12. DLRLC
  - format_quote Împăratul puse deocamdată la popreală pe cei trei frați, îi găzdui și ospătă împărătește, dar nu le dete voie să se depărteze. POPESCU, B. II 63. DLRLC

etimologie:

Popri + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.