16 definitzii pentru popas
din care- explicative (11)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
POPÁS popasuri s. n. 1. Oprire pentru odihna in timpul unui drum mai lung; shedere mai indelungata intrun loc (in timpul unei calatorii). ♦ (Pop.) Pauza in timpul unei activitatzi; odihna. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara popas (sau popasuri) = neincetat neintrerupt; continuu. ◊ Loc. adv. (Rar) In popasuri = agale alene cu intreruperi. ◊ Expr. A nu avea popas (sau popasuri) = a nu avea astampar a nu avea linishte a nushi gasi locul. 2. Loc in care se opreshte cineva pentru a poposi; loc destinat pentru oprire. Din sl. popasŭ.
POPÁS popasuri s. n. 1. Oprire pentru odihna in timpul unui drum mai lung; shedere mai indelungata intrun loc (in timpul unei calatorii). ♦ (Pop.) Pauza in timpul unei activitatzi; odihna. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara popas (sau popasuri) = neincetat neintrerupt; continuu. ◊ Loc. adv. (Rar) In popasuri = agale alene cu intreruperi. ◊ Expr. A nu avea popas (sau popasuri) = a nu avea astampar a nu avea linishte a nushi gasi locul. 2. Loc in care se opreshte cineva pentru a poposi; loc destinat pentru oprire. Din sl. popasŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
popas sn [At: BIBLIA (1688) 1212/17 / V: (reg) ~aos[1] ~paz ~pos (ivr) papos / Pl: ~uri (reg) ~e / E: ucr попас pn popas] 1 (Ie) A face ~ A se opri pentru odihna pe parcursul unui drum lung obositor Si: odihna (inv) oturac3 poprire Vz rast3. 2 SHedere mai indelungata intrun loc in timpul unei calatorii Si: odihna (inv) oturac3 poprire Vz rast3. 3 (Inv; is) ~ul cel veshnic Moarte. 45 (Iljv) Fara ~ (sau ~uri) Neincetat. 6 (Ilav) In ~uri Agale. 7 (Rar; ial) Cu intreruperi. 8 (Ie) A nu avea (nicaieri) ~ sau (~uri) A nu avea nicaieri astampar linishte. 9 (Pop) Pauza in timpul unei activitatzi. 10 (Rel; pop) Oprire la raspantii a procesiunii mortuare in dmm spre cimitir pentru a se citi din Evanghelii Si: odihna odihneala odihnire. 1112 Loc in care se face un popas (12) Si: (inv) conac. 13 (Irg) Distantza parcursa intre doua popasuri (1) Si: (inv) conac. 14 (Ivr) Odihna. 15 (Reg) Amanare. 16 (Pop) Interval de timp intre doua popasuri (1) egal cu o jumatate de zi Si: (inv) conac. 17 (Mun) Staruintza.
- In referintza incrucishata aceasta varianta este accentuata: popaos — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
POPÁS popasuri s. n. 1. Oprire (pentru odihna) in timpul unui drum mai lung; shedere mai indelungata intrun loc (in timpul unei calatorii). Pina a ajunge la Vierosh nam avut nicaieri popas shi pace. SADOVEANU E. 16. Zi shi noapte fara popas a tot umblat. CARAGIALE O. III 98. ◊ (In constructzie cu verbul «a face») Saptamini au umblat asha. Faceau popasuri lungi prin gari singuratece. SADOVEANU M. C. 84. Ma hotarii a petrece ceasurile de arshitza ale zilei shi ami face popasul obishnuit in nenumaratele adaposturi de umbra verde shi tainuita. HOGASH M. N. 58. ◊ Fig. Nu au popasuri gindurile mele Samintza lor se zbate veshnic noua. GOGA C. P. 6. Bade dorul de la tine Peste multe dealuri vine SHi nicairi nu salina... Nicairi nare popas Pin’la mine la obraz. JARNÍKBIRSEANU D. 115. ♦ Pauza in timpul muncii odihna. SHed minerii la popas Pe sub streshine de brazi SHi imbuca de amiaz. DESHLIU M. 46. Popasul de amiaza i se paru lung razashului. SADOVEANU O. VII 81. SHo arat cit o arat SHo venit vremea de popas. SHEZ. III 241. ◊ Loc. adv. (Rar) in popasuri = cu pauze alene. Dupa ce mai casca un rind arhimandritul Glicherie se scula in popasuri. STANOIU C. I. 74. 2. Locul unde se opreshte cineva spre a poposi. Taceau coborind spre popas shi amurgul il infashura cu cele din urma straluciri. SADOVEANU O. I 16. Pune caii la un olac. Alege unul bine ferecat. SHi la drum... Schimba caii din popas in popas. DELAVRANCEA A. 141. ♦ Distantza de parcurs intre doua opriri. Dupa ce merg un popas bun se intilnesc la un dimb cu un cucosh. SHEZ. I 280.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
POPÁS ~uri n. 1) Oprire pentru odihna (in timpul unui drum unei calatorii). ◊ Fara ~ a) fara a se opri in timpul unei calatorii; b) fara intrerupere; neincetat. 2) Intrerupere temporara in timpul unei activitatzi; repaus; pauza. Vreme de ~. 3) Loc de oprire pentru odihna. 4) pop. Distantza de la o oprire pentru odihna pana la alta. Cale de trei ~uri. /<sl. popasu
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
popas n. 1. locul unde trupele in marsh se opresc spre a petrece noaptea; 2. statziune ce fac calatorii: pe drum statura sa faca popas ISP.; 3. loc fixat pentru popas. [Slav. POPASŬ pashune: primitiv termen ciobanesc].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
popás n. pl. urĭ (vsl. popasŭ pashune d. popasti a pashte a pazi la pascut; rut. pol. popas ragaz popas p. a hrani. V. ispas). Oprire din calatorie p. odihna: a face popas popasurile uneĭ armate. Locu ales p. popas. V. statziune halta etapa stanishte.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
papos sn vz popas
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
popaos[1] sn vz popas
- In definitzia principala aceasta varianta este accentuata: popaos — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
popaz sn vz popas
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
popos2[1] sn vz popas corectata
- In original fara accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*etápa f. pl. e (fr. étape din estaple d. germ. stapel shantier stapelplatz popas). Arm. Locu unde se opresc trupele in marsh. Distantza strabatuta de o trupa intr’o zi de marsh. Curat rom. popas.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
popás s. n. pl. popásuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
popás s. n. pl. popásuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
POPÁS s. 1. poposire (pop.) salashluire (germanism inv.) rast. (~ul lui acolo sa dovedit necesar.) 2. v. oprire. 3. halta oprire (inv.) oturac statzie. (In drum a facut mai multe ~uri.) 4. (MIL.) (inv.) tabara. (Trupele au facut 15 ~uri pana la Dunare.) 5. v. escala. 6. (inv.) conac. (La primul ~ au schimbat caii diligentzei.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
POPAS s. 1. poposire (pop.) salashluire (germanism inv.) rast. (~ lui acolo sa dovedit necesar.) 2. oprire shedere (inv.) poprire shezamint. (Un ~ de doua ore.) 3. halta oprire (inv.) oturac statzie. (In drum a facut mai multe ~uri.) 4. (MIL.) (inv.) tabara. (Trupele au facut 15 ~uri pina la Dunare.) 5. escala oprire. (Nava a facut un scurt ~.) 6. (inv.) conac. (La primul ~ au schimbat caii diligentzei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
popás (popásuri) s. n. 1. Oprire odihna. 2. Pauza in procesiunile mortuare. Sl. popasŭ „pashune” (Miklosich Slaw. Elem. 38; Cihac II 150; Conev 68) cf. pol. sb. popas „oprire pentru a hrani turma”. Der. poposi vb. (a opri pentru odihna a face popas) in loc de *popasi datorat labialei precedente cf. zabovi.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
popas, popasurisubstantiv neutru
- 1. Oprire pentru odihna in timpul unui drum mai lung; shedere mai indelungata intrun loc (in timpul unei calatorii). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pina a ajunge la Vierosh nam avut nicaieri popas shi pace. SADOVEANU E. 16. DLRLC
- Zi shi noapte fara popas a tot umblat. CARAGIALE O. III 98. DLRLC
- Saptamini au umblat asha. Faceau popasuri lungi prin gari singuratece. SADOVEANU M. C. 84. DLRLC
- Ma hotarii a petrece ceasurile de arshitza ale zilei shi ami face popasul obishnuit in nenumaratele adaposturi de umbra verde shi tainuita. HOGASH M. N. 58. DLRLC
- Nu au popasuri gindurile mele Samintza lor se zbate veshnic noua. GOGA C. P. 6. DLRLC
- Bade dorul de la tine Peste multe dealuri vine SHi nicairi nu salina... Nicairi nare popas Pin’la mine la obraz. JARNÍKBIRSEANU D. 115. DLRLC
-
- SHed minerii la popas Pe sub streshine de brazi SHi imbuca de amiaz. DESHLIU M. 46. DLRLC
- Popasul de amiaza i se paru lung razashului. SADOVEANU O. VII 81. DLRLC
- SHo arat cit o arat SHo venit vremea de popas. SHEZ. III 241. DLRLC
- Fara popas (sau popasuri) = continuu, neincetat, neintrerupt. DEX '09 DEX '98sinonime: continuu neincetat neintrerupt
-
- Dupa ce mai casca un rind arhimandritul Glicherie se scula in popasuri. STANOIU C. I. 74. DLRLC
-
- A nu avea popas (sau popasuri) = a nu avea astampar a nu avea linishte a nushi gasi locul. DEX '09 DEX '98
-
-
- 2. Loc in care se opreshte cineva pentru a poposi; loc destinat pentru oprire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Taceau coborind spre popas shi amurgul il infashura cu cele din urma straluciri. SADOVEANU O. I 16. DLRLC
- Pune caii la un olac. Alege unul bine ferecat. SHi la drum... Schimba caii din popas in popas. DELAVRANCEA A. 141. DLRLC
- 2.1. Distantza de parcurs intre doua opriri. DLRLC
- Dupa ce merg un popas bun se intilnesc la un dimb cu un cucosh. SHEZ. I 280. DLRLC
-
-
etimologie:
- popasŭ DEX '98 DEX '09