POPÁS popasuri s. n. 1. Oprire pentru odihna in timpul unui drum mai lung; shedere mai indelungata intrun loc (in timpul unei calatorii). ♦ (Pop.) Pauza in timpul unei activitatzi; odihna. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara popas (sau popasuri) = neincetat neintrerupt; continuu. ◊ Loc. adv. (Rar) In popasuri = agale alene cu intreruperi. ◊ Expr. A nu avea popas (sau popasuri) = a nu avea astampar a nu avea linishte a nushi gasi locul. 2. Loc in care se opreshte cineva pentru a poposi; loc destinat pentru oprire. Din sl. popasŭ.