POLÍTIC A politici ce s. f. adj. I. S. f. 1. SHtiintza shi arta de a guverna un stat; forma de organizare shi conducere a comunitatzilor umane prin care se mentzine ordinea interna shi se garanteaza securitatea externa a comunitatzilor respective. ◊ Expr. A face politica = a lua parte in mod activ la discutarea shi rezolvarea treburilor statului. ♦ Suprastructura a sistemului social incluzand conshtiintza politica relatziile politice institutziile shi organizatziile politice. 2. Tactica strategia metodele shi mijloacele folosite de organele puterii in vederea realizarii obiectivelor fixate; ideologia care reflecta aceasta activitate. 3. Fig. Dibacie abilitate in atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care apartzine politicii (I) care se refera la politica de politica; politicesc¹ ◊ Drepturi politice = drepturile de participare a cetatzenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregatire a cuiva in probleme de politica generala; orientare justa in astfel de probleme. Om politic (shi inv. substantivat m.) = persoana care are un rol important in activitatea politica care ishi desfashoara activitatea principala in domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat n.) Aspect element politic (II 1) viatza politica. 2. Care are sau care exprima o comportare abila; dibaci shiret. Din lat. politicus ngr. politikós fr. politique.

politic ~a [At: IST. TZ. R. 20 / GD shi: ~icei / Pl: ~ici ~ice / E: lat politicus a um fr politique ger Politik Politikus politisch] 1 sf (Inv) Randuiala statornicita Si: ceremonial eticheta. 2 sf SHtiintza shi practica de guvernare a unui stat. 3 sf Sfera de activitate socialistorica ce cuprinde relatziile orientarile shi manifestarile care apar intre clase intre grupuri sociale intre popoare etc. pentru promovarea intereselor lor in lupta pentru putere etc. 4 sf Activitate orientare actziune a unui partid a unor grupuri sociale a puterii de stat etc. in domeniul conducerii treburilor interne shi externe Si: (dep) politichie (2) politie (6). 5 sf Ideologie care reflecta aceasta orientare actziune activitate Si: (dep) politie (7). 6 sf (Is) ~ externa Ansamblu de metode shi mijloace folosite de un stat pentru atingerea obiectivelor pe plan internatzional. 7 sf (Is) ~ economica Domeniu al politicii (4) constand in masuri mijloace shi experimente pentru realizarea anumitor obiective in economie. 8 sf (Ie) A face ~a A lua parte in mod activ la discutarea shi la rezolvarea treburilor interne shi externe ale statului. 9 sf (Fig) Mod abil de comportare folosit de cineva in atingerea unui scop. 10 sf (Pfm; ie) A se lua cu ~k pe langa cineva A proceda cu tact in relatziile cu cineva pentru ai cashtiga favoarea adeziunea increderea. 1114 a Care apartzine politicii (25) Si: (inv) politicesc (36). 1518 a Privitor la politica (25) Si: (inv) politicesc (710). 19 a Care se ocupa cu politica (4) Si: politicesc (11). 2021 sm am (SHis om ~) (Persoana) care ocupa un rol important in activitatea politica. 2223 sm am (Ias) (Persoana) care ishi desfashoara activitatea in domeniul politicii (4). 24 sm (Iuz) Persoana condamnata din cauza activitatzii sale politice (45). 25 a (Is) Drepturi ~ice Drepturi de participare ale cetatzenilor la conducerea treburilor statului. 26 a (Is) Nivel ~ Grad de pregatire a cuiva in probleme de politica (5). 27 a (Ias) Orientare justa a cuiva in probleme de politica (5). 28 a (Is) SHtiintza ~a Disciplina care se ocupa cu analiza formelor de putere exercitate in state shi institutzii. 29 a (Is) Filosofie ~a Disciplina care se ocupa cu studiul comparativ al formelor de putere shi al altor forme posibile de guvernamant. 30 sf (Ivr) Informatzie shtire care se refera la politica (5). 3132 a (Inv) (Care are sau) care exprima o comportare diplomatica abila Si: dibaci diplomat shiret. 33 sn Subsistem al sistemului social care cuprinde conshtiintza relatziile institutziile shi organizatziile politice.

POLÍTIC A politici ce s. f. adj. I. S. f. 1. SHtiintza shi practica de guvernare a unui stat; sfera de activitate socialistorica ce cuprinde relatziile orientarile shi manifestarile care apar intre partide intre categorii shi grupuri sociale intre popoare etc. in legatura cu promovarea intereselor lor in lupta pentru putere etc.; orientare activitate actziune a unui partid a unor grupuri sociale a puterii de stat etc. in domeniul conducerii treburilor interne shi externe; ideologie care reflecta aceasta orientare activitate actziune. ◊ Expr. A face politica = a lua parte in mod activ la discutarea shi rezolvarea treburilor statului. 2. Tactica comportare (abila) folosita de cineva pentru atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care apartzine politicii (I) care se refera la politica de politica; politicesc¹. ◊ Drepturi politice = drepturile de participare a cetatzenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregatire a cuiva in probleme de politica generala; orientare justa in astfel de probleme. Om politic (shi inv. substantivat m.) = persoana care are un rol important in activitatea politica care ishi desfashoara activitatea principala in domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat n.) Aspect element politic (II 1) viatza politica. 2. Care are sau care exprima o comportare abila; dibaci shiret. Din lat. politicus ngr. politikós fr. politique.

POLÍTIC A politici e adj. Care se refera la politica care tzine de politica. Altzii participa la tumultul vietzii din jurule se mishca in arena politica. SADOVEANU E. 30. Procesuri intrigile politice ma cuprinsesera. NEGRUZZI S. I 60. [Adunarile] judecau asemenea in pricinile de vini mari politice. BALCESCU O. II 13. Birou politic v. birou². Nivel politic = grad de pregatire a cuiva in probleme de politica generala; orientare justa in astfel de probleme. Drepturi politice = drepturi care se refera la participarea cetatzenilor la conducerea treburilor obshteshti. Drepturile politice sint stabilite de Constitutzie. ▭ Om politic (shi invechit substantivat va.) = persoana a carei principala ocupatzie este activitatea politica. Nimeni din politici nu mia mai scris de mult. BALCESCU la GHICA A. 606. Una din primele calitatzi... ale unui politic adevarat este de a fi consecvent. id. ib. 689. Economie politica v. economie. Geografie politica = parte a geografiei care trateaza despre modul de organizare sociala shi politica a statelor shi a regiunilor de pe suprafatza globului despre relatziile politice dintre state.

POLÍTIC A adj. Care apartzine politicii referitor la politica. ♦ Nivel politic = grad de pregatire a cuiva in probleme de politica generala; orientare justa in astfel de probleme; drepturi politice = drepturi referitoare la participarea cetatzenilor la viatza obshteasca shi la conducerea treburilor societatzii; economie politica = v. economie. [Cf. fr. politique lat. politicus gr. politikos < polis orash].

POLÍTIC A I. adj. referitor la politica. ♦ nivel ~ = grad de pregatire a cuiva in probleme de politica generala; orientare justa in astfel de probleme; om ~ = cel care ishi desfashoara activitatea in domeniul politicii (II 1); drepturi politice = drepturi referitoare la participarea cetatzenilor la viatza obshteasca shi la conducerea treburilor societatzii II. s. f. 1. activitate a claselor a grupurilor sociale in raport cu statul determinata de interesele shi de scopurile lor; activitate a organelor puterii shi conducerii de stat in domeniul treburilor publice interne shi externe. 2. tactica comportare abilitate folosita de cineva pentru ashi atinge scopul. (< fr. politique lat. politicus gr. politikos /II/ politike)

POLÍTIC ~k (~ci ~ce) Care tzine de politica; propriu politicii. Program ~. ◊ Drepturi ~ce drepturile cetatzenilor de a participa la activitatea de conducere a statului. Om ~ persoana a carei ocupatzie principala este activitatea politica. /<lat. politicus ngr. politikós fr. politique

politic a. 1. relativ la guvernul unui Stat; 2. care se ocupa cu afaceri publice: om politic; 3. fig. care recurge la ocoluri sau prefacatorie. ║ m. 1. cel ce cunoashte afacerile publice shi guvernul unui Stat: un politic profund; 2. fig. om fin dibaciu prefacut.

*polític a adj. (vgr. politikós d. pólis orash). Relativ la guvernarea uneĭ tzarĭ la stat: institutziunĭ chestiunĭ politice. Care se amesteca in afacerile statuluĭ: om politic. Fig. Fin shiret diplomat: fiĭ politic! Drepturĭ politice dreptu de a fi functzionar public de a vota p. parlament sh. a. Economia politica shtiintza care trateaza despre bogatzia publica shi arta de a o administra. S. m. Om politic: Alexandru Lahovarĭ a fost un ilustru politic. S. f. pl. ĭ. Arta de a guverna statu: politica conservatoare dispretzuĭeshte plebea venala; politica interna shi externa. Afacerile statului politica iĭ pasiona pe totzĭ. Fig. Agilitate finetza in purtare: putzina politica e necesara pentru a ajunge maĭ sus. A face politica a te amesteca orĭ a te interesa de afacerile statuluĭ (Vechĭ [d. rus. politika] „politetza ceremonial eticheta”). Adv. Din punct de vedere politic. In mod politic.

+politic² adv. (shi: detzinuta/detzinutzi ~) (dar: Asociatzia Foshtilor Detzinutzi Politici s. propriu f. art.)

polític¹ adj. m. pl. polítici; f. política pl. polítice

*polític² s. n.

polític adj. m. pl. polítici; f. sg. política pl. polítice

+detzinut politic s. m. + adv. pl. detzinutzi politic (dar: Asociatzia Foshtilor Detzinutzi Politici s. propriu f. art.)

+detzinuta politic s. f. + adv. pl. detzinute politic

Biroul Politic al C. C. al P.M.R.

POLÍTIC adj. (inv.) politicesc. (Doctrina ~.)

POLÍTIC adj. v. diplomatic.

POLÍTIC s. v. om politic politician.

POLITIC adj. (inv.) politicesc. (Doctrina ~.)

politic adj. v. DIPLOMATIC.

politic s. v. POLITICIAN.

SOCIALPOLÍTIC adj. sociopolitic.

DISCURS POLITIC (< fr. discours politique) Discurs rostit intro adunare publica shi care are k obiect probleme de stat. Cultivat la greci shi la romani discursul politic a imbogatzit literatura greaca shi cea latina cu capodopere k Filipicele lui Demostene Catilinarele Pro Arhia poeta Pro Milone de Cicero etc. Ilustrat in cultura noastra de M. Kogalniceanu T. Maioreseu B.SHt. Delavrancea N. Iorga Nicolae Titulescu sh.a. Cind discursul este rostit de un membru al parlamentului in numele intregului parlament cu ocazia unui eveniment insemnat pentru tzara el se numeshte discurs solemn. Ex. „Maria Ta! Dupa o suta cincizeci shi patru de ani de umilire shi degradare natzionala Moldova a intrat in vechiul sau drept consimtzit prin capitulatziile sale dreptul de ashi alege pe capul sau pe domnul. Prin inaltzarea ta pe tronul lui SHtefan cel Mare sa reinaltzat insashi natzionalitatea romana. Alegindute de capul sau neamul nostru a voit sa implineasca o veche datorie catre familia ta a voit sa rasplateasca singele stramoshilor tai varsat pentru libertatzile publice. Alegindute pe tine domn in tzara noastra noi am voit sa aratam lumii aceea k toata tzara doreshte: la lege noua om nou. O doamne! mare shi frumoasa tzieste misiunea! Constitutzia din 7(19) august ne insemneaza o epoca noua shi Maria Ta eshti chemat so deschizi. Fii dar omul epocii fa k legea sa inlocuiasca arbitrariul fa k legea sa fie tare; iar tu Maria Ta k domn fii bun shi blind fii bun mai ales pentru aceia pentru care totzi domnii trecutzi au fost nepasatori sau rai.” (M. KOGALNICEANU Discurs la alegerea lui Alexandru Ion Cuza k domn al Moldovei) Exemple de discursuri politice sint cuvintarile tovarashului Nicolae Ceaushescu rostite in diferite prilejuri prin care sint exprimate intro forma aleasa cele mai nobile sentimente ale poporului aspiratziile sale de dreptate shi pace hotarirea sa de a traduce in fapta maretzul Program al Partidului Comunist program de construire a societatzii socialiste multilateral dezvoltate shi al inaintarii patriei noastre spre comunism.

ACADEMIA DE STUDII SOCIALPOLITICE institutzie cu un accentuat caracter politic creata in 1945 pentru pregatirea shi perfectzionarea activishtilor de partid de stat sh.a. SHia incetat activitatea in dec. 1989. Cunoscuta sub numele de Academia „SHtefan Gheorghiu”.

navetist politic expr. (pub. peior.) politician oportunist care trece dintrun partid in altul in functzie de conjunctura shi interesele sale de moment.