*polític a adj. (vgr. politikós d. pólis orash). Relativ la guvernarea uneĭ tzarĭ la stat: institutziunĭ chestiunĭ politice. Care se amesteca in afacerile statuluĭ: om politic. Fig. Fin shiret diplomat: fiĭ politic! Drepturĭ politice dreptu de a fi functzionar public de a vota p. parlament sh. a. Economia politica shtiintza care trateaza despre bogatzia publica shi arta de a o administra. S. m. Om politic: Alexandru Lahovarĭ a fost un ilustru politic. S. f. pl. ĭ. Arta de a guverna statu: politica conservatoare dispretzuĭeshte plebea venala; politica interna shi externa. Afacerile statului politica iĭ pasiona pe totzĭ. Fig. Agilitate finetza in purtare: putzina politica e necesara pentru a ajunge maĭ sus. A face politica a te amesteca orĭ a te interesa de afacerile statuluĭ (Vechĭ [d. rus. politika] „politetza ceremonial eticheta”). Adv. Din punct de vedere politic. In mod politic.