POLÍTIC A politici ce s. f. adj. I. S. f. 1. SHtiintza shi arta de a guverna un stat; forma de organizare shi conducere a comunitatzilor umane prin care se mentzine ordinea interna shi se garanteaza securitatea externa a comunitatzilor respective. ◊ Expr. A face politica = a lua parte in mod activ la discutarea shi rezolvarea treburilor statului. ♦ Suprastructura a sistemului social incluzand conshtiintza politica relatziile politice institutziile shi organizatziile politice. 2. Tactica strategia metodele shi mijloacele folosite de organele puterii in vederea realizarii obiectivelor fixate; ideologia care reflecta aceasta activitate. 3. Fig. Dibacie abilitate in atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care apartzine politicii (I) care se refera la politica de politica; politicesc¹ ◊ Drepturi politice = drepturile de participare a cetatzenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregatire a cuiva in probleme de politica generala; orientare justa in astfel de probleme. Om politic (shi inv. substantivat m.) = persoana care are un rol important in activitatea politica care ishi desfashoara activitatea principala in domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat n.) Aspect element politic (II 1) viatza politica. 2. Care are sau care exprima o comportare abila; dibaci shiret. Din lat. politicus ngr. politikós fr. politique.