14 definitzii pentru plictiseala
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- specializate (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PLICTISEÁLA plictiseli s. f. 1. Stare sufleteasca apasatoare ushoara depresie morala provocata de singuratate de lipsa de ocupatzie sau de o ocupatzie neatragatoare de monotonie etc.; gol sufletesc urat plictis. 2. Enervare necaz suparare. Plictisi + suf. eala.
plictiseala sf [At: POLIZU / Pl: ~eli / E: plictisi + eala] 1 Stare sufleteasa apasatoare ushoara depresie provocata de singuratate de lipsa de ocupatzie de o activitate lipsita de interes de monotonie etc. Si: plictisire (1) urat (inv; fam) plictis (1). 2 (Pex) Imprejurare care provoaca o asemenea stare sufleteasca Si: (inv; fam) plictis (2). 3 Enervare. 4 (Pex) Stare de enervare de agasare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PLICTISEÁLA plictiseli s. f. 1. Stare sufleteasca apasatoare ushoara depresiune morala provocata de singuratate de lipsa de ocupatzie sau de o ocupatzie neatragatoare de monotonie etc.; gol sufletesc urat plictis. 2. Enervare necaz suparare. Plictisi + suf. eala.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
PLICTISEÁLA plictiseli s. f. 1. Stare sufleteasca de lincezeala de nemultzumire provocata de inactivitate de o activitate neplacuta sau lipsita de interes de monotonie etc.; urit. Drumul de fier nui o calatorie de placere; e o goana ametzitoare in care capul itzi vijiie gindurile itzi adorm e o prelunga plictiseala. SADOVEANU O. VI 375. 2. Neplacere necaz suparare neajuns.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PLICTISEÁLA ~éli f. Stare a omului care se plictiseshte; urat. /a (se) plictisi + suf. ~eala
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
plictiseala f. urit intristare cauzata de neocupatziune gol sufletesc. [Gr. mod.].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
plictiseála f. pl. elĭ (d. plictisesc). Urit neplacere cauzata de neocupatziune de ocupatziune urita saŭ de vorba nesarata.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
plictiseála s. f. g.d. art. plictisélii; pl. plictiséli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
plictiseála s. f. g.d. art. plictisélii; pl. plictiséli
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
plictiseala seli.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PLICTISEÁLA s. urat (rar) anosteala (pop. shi fam.) lehamite (reg.) zalezeala (inv. shi fam.) plictis sastisire (inv.) plicsis stenahorie. (Simtzea o ~ de moarte.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PLICTISEALA s. urit (rar) anosteala (pop. shi fam.) lehamite (reg.) zalezeala (inv. shi fam.) plictis sastisire (inv.) plicsis stenahorie. (Simtzea o ~ de moarte.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
PLICTISEALA. Subst. Plictiseala plictis (inv. shi fam.) anosteala anostie (rar) lasitudine urit splin (spleen); importunitate (livr.) uniformitate monotonie (fig.); lehamite (pop.) blazare dezgust saturatzie (fig.) saturare (rar) sastisire (inv.). Adj. Plictisit; satul (fig.) saturat (fig.) sastisit (inv.) dezgustat blazat lehametit (reg.) lehametuit (reg.). Plicticos plictisitor anost ambetant (rar) fastidios (livr.) fad (fig.) importun (livr.) monoton (fig.) uniform (fig.) tern (fig.). Vb. A se plictisi a se anosti (rar) a se ambeta (rar) a i se uri a i se face urit a fi plictisit a se sastisi (grecism inv.) ai fi (cuiva) urit a fluiera in (a) pustiu a muri de plictiseala a muri de urit a se satura (de cineva de ceva) (fig.) a se satura (de cineva de ceva) k de mere paduretze a se satura pina in git a i se acri ai fi (ai veni) (cuiva) acru ai fi lehamite a i se face lehamite a se lehameti (reg.) a se lehametisi (reg.) a se lehametui (reg.). A plictisi a anosti (rar) a ambeta (rar) a asasina (fig); a importuna (livr.) a indispune. V. aversiune cicaleala saturatzie tristetze.
- sursa: DAS (1978)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ashi omori plictiseala / timpul / vremea expr. ashi ocupa timpul cu lucruri lipsite de importantza.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
plictiseala, plictiselisubstantiv feminin
- 1. Stare sufleteasca apasatoare ushoara depresie morala provocata de singuratate de lipsa de ocupatzie sau de o ocupatzie neatragatoare de monotonie etc.; gol sufletesc. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Drumul de fier nui o calatorie de placere; e o goana ametzitoare in care capul itzi vijiie gindurile itzi adorm e o prelunga plictiseala. SADOVEANU O. VI 375. DLRLC
-
etimologie:
- Plictisi + sufix eala DEX '09 DEX '98 NODEX