optziuni
  • info

15 definitzii pentru pizma

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PÍZMA pizme s. f. (Pop.) Ciuda necaz nemultzumire; p. ext. ura dushmanie; (sens curent) invidie. ◊ Loc. prep. In pizma (cuiva) = cu intentzia de a supara pe cineva; in necazul in pofida cuiva. ◊ Expr. (Rar) A se pune in pizma cu cineva = a ajunge la cearta cu cineva. Din sl. pizma.

PÍZMA pizme s. f. (Pop.) Ciuda necaz nemultzumire; p. ext. ura dushmanie; (sens curent) invidie. ◊ Loc. prep. In pizma (cuiva) = cu intentzia de a supara pe cineva; in necazul in pofida cuiva. ◊ Expr. (Rar) A se pune in pizma cu cineva = a ajunge la cearta cu cineva. Din sl. pizma.

pizma sf [At: PSALT. 235 / S: pisma / Pl: (pop) ~me (reg) pizmi / E: slv пизма ngr πεῖσμα] 1 (Irg) Dushmanie. 2 (Irg) Rautate. 3 (Pop) Invidie. 4 (Irg; ie) Ashi pune in ~ sau (inv) a pune ~ A se supara pe cineva. 5 (Irg) Ciuda. 6 (Ilpp) In ~ma (cuiva) Cu intentzia de a supara pe cineva de a face cuiva in necaz. 7 (Ial) In pofida cuiva. 8 (Ie) A se lua (sau a se pune) in ~ (cu cineva) A face in ciuda cuiva. 9 (Iae) A se lua la cearta cu cineva. 10 (Ivr) Zel. corectata

PÍZMA s. f. Invidie ciuda. Ghici de la inceput tot ce zacea in inimile fratzilor shi cumnatelor care se uitau cu ochi rai shi pizma la dragostea lor. POPESCU B. III 9. Oamenii coruptzi shi plini de ura shi de pizma impotriva Ioanei se sileau mai mult sa o shtearga de deplin din aducereaaminte a slabului rege. ODOBESCU S. I 20. Strimbatatea izvorashte din siluire din pizma din jefuire shi din neshtiintza. RUSSO O. 27. ◊ Loc. prep. In pizma (cuiva) = in necazul in ciuda (cuiva). Eu zic cucului sa taca El se suie sus pe craca Numan pizma mea sa faca Cinta hotzul de ma seaca. TEODORESCU P. P. 346. ◊ Expr. (Neobishnuit) A se pune in pizma cu cineva = a ajunge la cearta la suparare cu cineva. De ce a trebuit sa se puna in pizma cu Ciulic? SLAVICI N. I 281.

PÍZMA ~e f. 1) Sentiment de nemultzumire egoista provocat de situatzia cuiva in societate sau de calitatzile cuiva; invidie; ciuda. 2) Sentiment de animozitate ascunsa (fatza de cineva); pica; ranchiuna. /<sl. pizma

pizma f. 1. necaz pentru fericirea sau succesul altuia; 2. ciuda: ce te ai pus in pizma? PANN. [Gr. mod.].

pízma f. pl. e (ngr. pisma cĭuda d. vgr. peisma convingere: vsl. bg. sirb. pízma). Rar azĭ. Invidie. In pizma cuĭva in cĭuda luĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

pízma (pop.) s. f. g.d. art. pízmei

pízma s. f. g.d. art. pízmei; pl. pízme

pisma me.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PÍZMA s. v. invidie.

PÍZMA s. v. animozitate discordie dushmanie invrajbire ostilitate pornire ura vrajba vrajmashie zazanie.

PIZMA s. ciuda gelozie invidie necaz pica pornire ranchiuna (rar) inciudare (pop.) naduf obida pizmuire pofida (inv. reg. shi fam) parapon (inv. shi reg. in Bucov.) basau (inv. shi reg.) maraz scirba (reg.) pilda zacasheala zacashie (prin Mold.) banat (Transilv.) dik (Ban. shi Olt.) inat (Mold.) poxie (inv.) patos rapshtire rivnire zavistie zavistnicie (fam.) boala. (Il roade ~; simte o ~ nestapinita pe...)

pizma s. v. ANIMOZITATE. DISCORDIE. DUSHMANIE. INVRAJBIRE. OSTILITATE. PORNIRE. URA. VRAJBA. VRAJMASHIE. ZIZANIE.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pízma (pízme) s. f. Invidie ciuda. Var. pisma. Mr. megl. pizma. Mgr. πεĩσμα „ciuda” (Munrnu 45) partzial prin intermediul sl. pizma (Vasmer Gr. 117) cf. sb. pizma bg. pizm. Der. pizmash s. m. (invidios); pizmataretz (var. pizmatar) adj. (invidios) cf. ngr. πειρματάρης; pizmatarnic adj. (invidios) cu suf. dublu; pizmos adj. (invidios); pizmui (var. inv. pizmalui) vb. (a invidia); pizmuitor adj. (invidios). Rut. pizma trebuie sa provina din rom. (Miklosich Wander. 18).

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

pízma pízme s.f. (inv.; pop.) 1. ciuda necaz nemultzumire; dushmanie ura; invidie gelozie; rautate vrajba. 2. zel ravna.

Intrare: pizma
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pizma
  • pizma
plural
  • pizme
  • pizmele
genitiv-dativ singular
  • pizme
  • pizmei
plural
  • pizme
  • pizmelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: IVO-III
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pisma
  • pisma
plural
  • pisme
  • pismele
genitiv-dativ singular
  • pisme
  • pismei
plural
  • pisme
  • pismelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

pizma, pizmesubstantiv feminin

  • 1. popular Ciuda, necaz, nemultzumire, pica, ranchiuna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ciuda necaz nemultzumire pica ranchiuna
    • format_quote Ghici de la inceput tot ce zacea in inimile fratzilor shi cumnatelor care se uitau cu ochi rai shi pizma la dragostea lor. POPESCU B. III 9. DLRLC
    • format_quote Oamenii coruptzi shi plini de ura shi de pizma impotriva Ioanei se sileau mai mult sa o shtearga de deplin din aducereaaminte a slabului rege. ODOBESCU S. I 20. DLRLC
    • format_quote Strimbatatea izvorashte din siluire din pizma din jefuire shi din neshtiintza. RUSSO O. 27. DLRLC
    • chat_bubble locutziune prepozitzionala In pizma (cuiva) = cu intentzia de a supara pe cineva; in necazul in pofida cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Eu zic cucului sa taca El se suie sus pe craca Numan pizma mea sa faca Cinta hotzul de ma seaca. TEODORESCU P. P. 346. DLRLC
    • chat_bubble rar A se pune in pizma cu cineva = a ajunge la cearta cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De ce a trebuit sa se puna in pizma cu Ciulic? SLAVICI N. I 281. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.