pisa [At: PSALT. HUR. 64^v/5 / Pzi: ~sez / E: ml pi(n)sare] 1 vt (C. i. o substantza un corp solid etc.) A zdrobi prin lovituri repetate cu pisalogul cu ciocanul etc. pentru a maruntzi a preface in praf sau pasta facand sa iasa mustul Si: (reg) a pisalogi (1) a pisaza (2) (fam) a pisagi (1). 2 vt (Spc; c. i. boabe de grau sau de alte cereale) A bate in piua pentru a descoji shi a maruntzi Si: a decortica a pisagi (2) a pisalogi (2). 3 vt (Ics) ~sez malaiul Joc de copii la care participantzii se asheaza cate doi spate in spate tzinanduse de subsori shi se ridica alternativ unul pe altul. 4 vt (Pop; c. i. carne zarzavaturi etc.) A maruntzi taind sau trecand prin mashina de tocat Si: a pisaza (1). 5 vt (Trs; c. i. plante cerealiere sau leguminoase) A bate cu imblaciul pentru a separa semintzele de restul plantei Si: a pisagi (3) a pisalogi (3). 6 vt (Pop; c. i. pamantul zapada etc.) A framanta cu picioarele Si: (fam) a pisagi (4). 7 vt (Pex) A juca izbind cu picioarele in pamant Si: a pisagi (5). 8 vt (C. i. un dans) A executa. 9 vi A bate din picioare stand pe loc. 10 vi (Pex) A nu inainta. 11 vt (Reg; c. i. o tzesatura) A piua (2). 12 vt (Pfm; fig; c. i. fiintze) A snopi din bataie Si: a pisagi (6). 13 vt (Pfm) A strivi. 14 vt (Fig; c. i. oameni) A plictisi cu insistentzele sau repetand aceleashi lucruri Si: a cicali (fam) a pisagi (7) a pisalogi.

PISÁ pisez vb. I. Tranz. 1. A zdrobi un corp in piulitza cu pisalogul pentru al face mai marunt sau al preface in praf. Opareshte curatza de coaja shi piseaza bine 130 dramuri de migdale dulci. La TDRG. Cind tei satura de strujit pene vei pisa malai. CREANGA P. 5. Ishi petrecea zilele... pisind chinchina. NEGRUZZI S. I 205. ♦ (Regional) A bate griul in piua pentru al descoji. ♦ A calca cu piciorul in mers (farimitzind sau presind). A strabatut multzimea pisind zapada cu pashi maruntzi. GALAN Z. R. 228. 2. Fig. A bate; a snopi in bataie. Omul ridica iar ciomagul shi acum nul lovi o singura data. Incepu sal piseze cu lovituri pe unde nimerea. PREDA I. 186. Ieshi afara de ma lasa nu ma face sa turbez SHi sa numi mai calci in casa k ma pui de te pisez. PANN P. V. III 114. 3. Fig. A plictisi a bate la cap a sicii pe cineva (repetindui aceleashi lucruri) a pisalogi. No mai intarita draga... are nevricale. No mai pisa shi tu. DUMITRIU B. F. 45. De zece ani ma pisezi cu genealogiile. C. PETRESCU A. R. 26.

A PISÁ ~éz tranz. 1) (corpuri solide) A preface in farame cu ajutorul unei unelte. ~ piper. 2) fig. (fiintze) A bate crunt; a snopi in bataie. 3) fig. (persoane) A deranja intruna repetand insistent acelashi lucru; a necaji; a plictisi. /<lat. pi[n]sare

pisà v. a bate shi sfarama in piulitza: a pisa sare zahar. [Lat. vulg. PISARE = clasic PINSARE].

piséz v. tr. (lat. pisare shi pinsare d. pinsere pinsum a pisa; pv. pizar fr. piser sp. pg. pisar a bataturi. V. pisalog pisagesc piŭa pisat pista pistil 2 shi impilez). Pulverizez cu pisalogu: a pisa sare zahar. Bat in piŭa cu pisalogu de lemn: a pisa griu. Fig. Iron. Bat buchisesc lovesc: laŭ pisat cu pumniĭ copilu m’a pisat toata noaptea cu picĭoarele. Plictisesc cu vorba chisolesc: raŭ nea pisat acest orator! V. urluĭesc porfirizez.

pisá (a ~) vb. ind. prez. 3 piseáza

pisá vb. ind. prez. 1 sg. piséz 3 sg. shi pl. piseáza

PISÁ vb. a maruntzi a sfarama a zdrobi (inv. shi pop.) a smicura a zdrumica (reg.) a pisalogi a pisaza (fam.) a pisagi. (A ~ sare.)

PISÁ vb. v. bate batatori batuci bodogani cicali dascali decortica indesa piua plictisi presa sacai.

PISA vb. a maruntzi a sfarima a zdrobi (inv. shi pop.) a smicura a zdrumica (reg.) a pisalogi a pisaza (fam.) a pisagi. (A ~ sare.)

pisa vb. v. BATE. BATATORI. BATUCI. BODOGANI. CICALI. DASCALI. DECORTICA. INDESA. PIUA. PLICTISI. PRESA. SICII.

pisá (piséz pisát) vb. 1. A strivi a zdrobi. 2. A sparge a sfarima. 3. A molesta a persecuta. Mr. chisedz(u) chisare. Lat. pῑsāre forma pop. in loc de pinsare (Diez Gramm. I 19; Meyer Alb. St. IV 110; Pushcariu 1325; CandreaDens. 1395; REW 6517) cf. it. pigiare (calabr. pisare) prov. pizar fr. piser sp. port. pisar. Der. pisoca vb. (Olt. a tritura a urlui) cu suf. expresiv k; pisoaca s. f. (Olt. pisare pisat); pisalog s. n. (obiect de pisat; plictisitor suparator obositor) cf. calabr. pisaluru shi pentru semantism sp. majadero; pisalogi vb. (a pisa; a molesta a sicii); pisalogeala s. f. (siciiala vorba lunga); pisat (var. Banat pisat Mold. pasat pasat) s. n. (griu pisat mei sau porumb zdrobit griu fiert; griu porumb fiert cu lapte) a carui relatzie cu lat. quassatum „melitzat” (Pushcariu Dacor. II 716) e posibila fara a fi necesara; pisatura (var. chisatura) s. f. (Trans. pasat); pisaza vb. (Banat a melitza); pisagi (var. pisogi) vb. (a melitza) prin incrucishare cu chesagi; pisageala s. f. (melitzare argasit); pisoi s. n. (pisalog).

PISA orash in VNV Italiei (Toscana) pe Arno la 69 km VSV de Florentza in apropiere de M. Ligurica; 896 mii loc. (2001). Nod de comunicatzii. Constr. aeronautice de motoare de mashiniunelte shi de material feroviar; ind. mat. de constr. textila a sticlariei ceramicii portzelanului chimicofarmaceutica. Universitate (1343). Muzeul Natzional San Matteo (1949) deschis in cadrul manastirii benedictine cu acelashi nume. Centru turistic. Monumente: Domul (10631118 cu refaceri din sec. 14) Baptisteriul (1152 cu completari din sec. 14) Turnul/Campanila de forma circulara (1173 completat in 1372) cu o inaltzime de 58 m faimos prin inclinarea lui fatza de axa verticala Turnul/Campanila Vasari (15701572) bisericile San Michele (990) Santa Cecilia (1103) Santa Maria della Spina (13231333) San Stefano (15651569) Palazzo dei Medici (sec. 1314) Palazzo Reale (1559) Palazzo dei Cavalieri (1562) Casa lui Galilei sh.a. Muzee. Piatza Domului face parte (din 1987) din patrimoniul cultural universal. Fundata probabil de liguri centru etrusc (sec. 4 i. Hr.) a fost ocupat de romani care au instituit aici o colonie (179 i. Hr.) shi apoi un municipiu (89 i. Hr.). Orash liber (1081); dupa infrangerea suferita (in 1284) din partea Genovei decade; intra sub stapanirea familiei Visconti (13991402) shi apoi a Florentzei (1406). Important centru comercial (din sec. 9) a avut conflicte cu Genova shi Venetzia pentru suprematzie in comertzul maritim. Aici a avut loc in 1409 in timpul Marii Schisme conciliul ecumenic care la ales k papa pe Alexandru V. A intrat in componentza Italiei in 1860 impreuna cu Marele Ducat al Toscanei in care fusese incorporata (1815).

pisa pisez v. t. 1. a bate 2. a fi excesiv de insistent