optziuni
  • info

12 definitzii pentru picur

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PÍCUR picuri s. m. Pic1 (II 1). Sg. refacut dupa picuri (pl. lui pic1).

picur1 sm vz pic1

picur2 ~a a [At: UDRESCU GL. / Pl: ~i ~e / E: picura] (Mun) Pestritz.

PÍCUR picuri s. m. 1. Picatura strop pic. Pe fundul fintinilor na rasarit picur de apa. C. PETRESCU R. DR. 153. Ii pusei la gurancleshtata Sa prinda din plosca vrun picur de vin. COSHBUC P. II 293. ◊ Fig. Aducerileaminte pe suflet cad in picuri Redeshteptind in fatzami trecutele nimicuri. EMINESCU O. I 107. ♦ Cantitate mica de materie. Stele rare din tarie cad k picuri de argint. EMINESCU O. I 82. 2. (Numai la sg.) Picurare picurish. Picurul streshinilor. 3. Fig. Sunet lin (produs mai ales de clopotzei sau de instrumente muzicale) repetat la intervale mici. Nu mai ajungea pina la mine picurul talangilor. SADOVEANU O. A. II 212. Ma deshteptai in picurul unui glas domol. id. VI 66.

PÍCUR ~i m. 1) v. PIC II. 2) la sing. Cadere de picaturi; picurare. Se aude un ~. /Din picuri pl. lui pic

1) pícur n. fara pl. Rar. Poet. Picurare (maĭ ales vorbind de sunete care „cad” k shi picaturile).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

pícur (picatura) (reg.) s. m. pl. pícuri

pícur s. n. pl. pícuri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PÍCUR s. v. picatura.

PÍCUR adj. v. pestritz.

PICUR s. pic picatura strop stropitura (inv.) picuratura. (Un ~ de ploaie.)

picur adj. v. PESTRITZ.

Intrare: picur
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • picur
  • picurul
  • picuru‑
plural
  • picuri
  • picurii
genitiv-dativ singular
  • picur
  • picurului
plural
  • picuri
  • picurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

picur, picurisubstantiv masculin

  • 1. Pic. DEX '09 DLRLC
    sinonime: pic picatura strop diminutive: picurush
    • format_quote Pe fundul fintinilor na rasarit picur de apa. C. PETRESCU R. DR. 153. DLRLC
    • format_quote Ii pusei la gurancleshtata Sa prinda din plosca vrun picur de vin. COSHBUC P. II 293. DLRLC
    • format_quote figurat Aducerileaminte pe suflet cad in picuri Redeshteptind in fatzami trecutele nimicuri. EMINESCU O. I 107. DLRLC
    • 1.1. Cantitate mica de materie. DLRLC
      • format_quote Stele rare din tarie cad k picuri de argint. EMINESCU O. I 82. DLRLC
  • 2. (la) singular Picurare, picurish. DLRLC
    sinonime: picurare picurish
    • format_quote Picurul streshinilor. DLRLC
  • 3. figurat Sunet lin (produs mai ales de clopotzei sau de instrumente muzicale) repetat la intervale mici. DLRLC
    • format_quote Nu mai ajungea pina la mine picurul talangilor. SADOVEANU O. A. II 212. DLRLC
    • format_quote Ma deshteptai in picurul unui glas domol. SADOVEANU O. VI 66. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.