5 definiții pentru picurare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PICURÁRE, picurări, s. f. Acțiunea de a picura. – V. picura.
PICURÁRE, picurări, s. f. Acțiunea de a picura. – V. picura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
picurare sf [At: SADOVEANU, O. III, 120 / Pl: ~rări / E: picura] 1 Cădere în picături Si: picurat1 (1), picuriș (1). 2 Stropire a ceva Si: picurat1 (2). 3 Scurgere a lichidului dintr-un corp îmbibat, dintr-o materie care se topește, dintr-un recipient Si: picurat1 (3). 4 Cădere a unui lichid de la o oarecare înălțime Si: picurat1 (4). 5 Supurare a unei răni Si: picurat1 (5). 6 Turnare a unui lichid peste ceva Si: picurat1 (6). 7 Pătare cu un lichid Si: picurat1 (7). 8 Vibrare a unor sunete, cu ton scăzut Si: picurat1 (8). 9 Strecurare. 10 Ațipire. 11 (Olt) Ciugulire. 12 Pișcare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PICURÁRE s. f. Acțiunea de a picura; cădere pic cu pic.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
picuráre s. f., g.-d. art. picurắrii; pl. picurắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
picuráre s. f., g.-d. art. picurării; pl. picurări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
picurare, picurărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a picura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- picura DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.