38 de definitzii pentru perete
din care- explicative (14)
- morfologice (5)
- relatzionale (6)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- argou (11)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PERÉTE peretzi s. m. 1. Element de constructzie ashezat vertical (sau putzin inclinat) facut din zidarie din lemn din piatra etc. care limiteaza separa sau izoleaza incaperile unei cladiri intre ele sau de exterior shi care sustzine plansheele etajele shi acoperishul. ◊ Loc. adj. De perete= care este fixat prins de perete. Lampa de perete. ◊ Loc. adj. shi adv. Perete in perete = cu unul din peretzi comun sau lipit de cel al incaperii vecine; p. ext. (care este) in imediata vecinatate a (locuintzei) cuiva. ◊ Expr. A da (sau a deschide a lasa a izbi etc.) usha (sau poarta) de perete = a deschide larg la maximum usha poarta. A se da (sau a se izbi a se bate) cu capul de peretzi (sau de totzi peretzii) = a fi deznadajduit; a regreta enorm o gresheala facuta. De cand (se) scria musca pe perete = de demult. Intre patru peretzi = a) la adapost; b) in secret; izolat. Peretzii au ochi (sau urechi) se zice pentru a atrage cuiva atentzia sa fie precaut sa se fereasca atunci cand spune ceva (secret). A vorbi la peretzi = a vorbi zadarnic fara sa fie ascultat. 2. Masiv pietros care se inaltza (aproape) vertical. 3. Parte a unui obiect a unui sistem tehnic etc. care se aseamana cu un perete (1) marginind izoland protejand; piesa dintrun sistem tehnic care are rolul de a separa intre ele anumite spatzii sau sistemul tehnic de spatziile inconjuratoare. 4 Element anatomic membrana etc. care inconjoara o cavitate a corpului. [Var.: (reg.) paréte s. m.] Lat. paries tis.
perete sm [At: CORESI EV. 118 / V: (ivp) par~ (reg) par~ paretz (Pl: shi sn paretzuri) / Pl: ~etzi / E: ml paries tis] 1 Element de constructzie facut din diferite materiale care limiteaza separa sau izoleaza incaperile unei cladiri intre ele shi de exterior shi care sustzine plansheurile etajele acoperishul Si: zid. 2 (Ila) De ~ Care este conceput pentru a fi fixat pe un perete (1). 34 (Iljv) ~ in ~ (Care este construit care se afla) cu unul din peretzi comun sau lipit cu cel al incaperii vecine. 56 (Pex; ial) (Care se afla cu locuintza cu sediul etc.) in imediata vecinatate a cuiva. 7 (Ilav) Sub ~ Foarte aproape de casa. 8 (Ial) Langa casa. 9 (Ie) A da (sau a deschide a lasa a izbi a tranti) usha (sau poarta fereastra etc.) de (sau la) ~ A deschide larg. 10 (Iae) A deschide la maximum. 11 (Iae) A tranti usha sau poarta fereastra cu putere. 12 (Ie) A se da (sau a se izbi a se bate) cu capul de ~etzi (sau de totzi ~etzii) A fi desperat deznadajduit. 13 (Iae) A regreta foarte mult o gresheala facuta. 14 (Rar; ie) A bate cu buretele piron in ~ A face ceva nepotrivit shi fara efect. 1516 (Ie) A supune a inshira a indruga etc. cai verzi pe ~etzi A spune (fantezii fara rost sau) minciuni. 17 (Reg; ie) A avea doi ~etzi A avea o gospodarie bine inchegata. 18 (Ie) A ridica (sau a face) patru ~etzi Ashi face o casa sau un adapost. 19 (Ie) A vorbi cu ~etzii (sau ~etzilor) sau a spune la ~etzi A nu avea cu cine sa vorbeasca. 20 (Iae) A fi cu totul singur. 21 (Iae) Ai vorbi cuiva in zadar fara nici un efect. 22 (Rar; ie) (A avea) casa in doi ~etzi sau ai fi casa in trei ~etzi shi usha prin pod Se zice despre casnicie nereushita. 23 (Mtp; ilav) De (pe) cand scria musca pe ~ De demult. 24 (Spc; pop) Catapeteasma. 25 (Pex; pop) Gard in jurul claii de fan sau al shirei de grau. 26 Masiv pietros care se inaltza aproape vertical. 27 (Pan) Fiecare din partzile laterale care limiteaza de exterior un recipient sau un obiect care seamana cu un recipient. 28 (Pan) Fiecare din partzile care imparte interiorul unui recipient in mai multe compartimente. 29 (Olt; Trs) Margine de lemn a sitei Si: (reg) vacalie veshca. 30 (Reg; lpl; if paretzi) Carambi la cizma. 31 (Pop) Bor la palarie. 32 (Tip) Parte a mashinii de tiparit la care sunt prinse vergelele care scot din mashina coli cu textul tiparit. 33 (Reg) Coperta de carte.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PERÉTE peretzi s. m. 1. Element de constructzie ashezat vertical (sau putzin inclinat) facut din zidarie din lemn din piatra etc. care limiteaza separa sau izoleaza incaperile unei cladiri intre ele sau de exterior shi care sustzine plansheele etajele shi acoperishul. ◊ Loc. adj. De perete = care este fixat prins de perete. Lampa de perete. ◊ Loc. adj. shi adv. Perete in perete = cu unul din peretzi comun sau lipit de cel al incaperii vecine; p. ext. (care este) in imediata vecinatate a (locuintzei) cuiva. ◊ Expr. A da (sau a deschide a lasa a izbi etc.) usha (sau poarta) de perete = a deschide larg la maximum usha poarta. A se da (sau a se izbi a se bate) cu capul de peretzi (sau de totzi peretzii) = a fi deznadajduit; a regreta enorm o gresheala facuta. De cand (se) scria musca pe perete = de demult. Intre patru peretzi = a) la adapost; b) in secret; izolat. Peretzii au ochi (sau urechi) se zice pentru a atrage cuiva atentzia sa fie precaut sa se fereasca atunci cind spune ceva (secret). A vorbi la peretzi = a vorbi zadarnic fara sa fie ascultat. 2. Masiv pietros care se inaltza (aproape) vertical. 3. Parte a unui obiect a unui sistem tehnic etc. care se aseamana cu un perete (1) marginind izoland protejand; piesa dintrun sistem tehnic care are rolul de a separa intre ele anumite spatzii sau sistemul tehnic de spatziile inconjuratoare. ♦ Element anatomic membrana etc. care inconjura o cavitate a corpului. [Var.: (reg.) paréte s. m.] Lat. paries tis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ana_zecheru
- actziuni
PERÉTE peretzi s. m. 1. Element de constructzie ashezat vertical sau putzin inclinat facut din zidarie lemn paianta etc. care limiteaza separa sau izoleaza incaperile unei cladiri intre ele shi in exterior shi sustzine plansheurile caturile shi acoperishul. V. zid. Se simtzea cam incurcat neshtiind cum sa inceapa pentru k sa ajunga la tzinta. O harta marina atirnata pe un perete in fatza lui i veni in ajutor. BART E. 270. Oamenii la plug rasturnau pamintul in brazde manoase. Nevestele acasa varuiau peretzii shi lipeau pe jos. BUJOR S. 111. ◊ Loc. adj. shi adv. Perete in perete = avind unul dintre peretzi comun sau lipit de cel al incaperii vecine. Locuiam intro bojdeuca perete in perete cu un cotetz de pasari. C. PETRESCU C. V. 23. ◊ Expr. A da (sau a deschide a lasa) usha (poarta etc.) de perete = a impinge usha (poarta etc.) in laturi a deschide larg. A se da cu capul de peretzi (sau de totzi peretzii) = a fi desperat deznadajduit a regreta o gresheala savirshita. (A spune) cai verzi pe peretzi v. cal. (Mai ales in basme) De cind (se) scria musca pe perete = de mult. Intre patru peretzi = a) la adapost; b) in secret. Inchishi intre patru peretzi au luat zic asuprashi greaua raspundere de a ashterne bazele marei reforme. KOGALNICEANU S. A. 133. A bate cu burete piron in perete = a munci in zadar. Peretzii au ochi (sau urechi) se zice pentru a atrage atentzia cuiva k poate fi vazut sau auzit de cine nu trebuie. K shi cum (sau parca) ai vorbi la peretzi se zice cind vorbeshti cuiva care nu te asculta sau nu da importantza celor cei spui. Casan doi peretzi se zice despre o casnicie nereushita. 2. Masiv pietros care se inaltza vertical. Deasuprale se ridica un perete de stinci. DUMITRIU N. 145. [Masivul Coziei] e un perete de piatra care izbucneshte din pamint shi urca in sus intrun clocot nepotolit. BOGZA C. O. 348. 3. Parte a unui obiect a unui sistem tehnic etc. care se aseamana cu un perete (1) marginind sau inconjurind ceva. Peretzii cazanului. Peretele tunelului. ♦ Parte care inconjura o cavitate a corpului. Peretele abdominal. ♦ Piesa dintrun sistem tehnic care are rolul de a separa anumite spatzii intre ele sau sistemul tehnic de spatziile inconjuratoare. Varianta: paréte (SADOVEANU O. VII 89 COSHBUC P. I 142) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PERÉTE ~tzi m. 1) Parte verticala a unei cladiri sau a unei incaperi. ◊ ~ in ~ avand un perete comun. De ~ care se poate pune atarna pe perete. Intre patru ~tzi a) la adapost; b) in taina; in secret. A se da cu capul de ~tzi (sau de totzi ~tzii) a fi in stare de disperare extrema. A spune cai verzi pe ~tzi v. CAL. A strange la ~ (pe cineva) a fortza pe cineva sa spuna sau sa faca ceva. A vorbi la ~tzi a vorbi zadarnic; a nu fi ascultat. 2) Obstacol natural sau artificial care se ridica vertical. 3) Element care margineshte sau imparte ceva in doua sau in mai multe spatzii. 4) Membrana care inconjoara o cavitate interna a unui organism. /<lat. paries ~tis
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
perete m. 1. zidarie ce inchide o casa sau ingradeshte o curte: 2. scoartza unei cartzi; 3. laturi interioare ale unui vas sau tub; 4. partzi ce formeaza ingradirea suprafetzei interne a cavitatzilor corpului: peretzii pieptului peretzii stomacului. [Vechiurom. pareate = lat. vulg. PARETEM (clasic PARIETEM)]. V. scris.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
peréte V. parete.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PARÉTE s. m. v. perete.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PARÉTE s. m. v. perete.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
PARÉTE s. m. v. perete.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
parete1 sm [At: TEAHA C. N. 249 / Pl: ~etzi / E: par1 + ~ete] (Trs) Barna.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
parete2 sm vz perete
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
parete sm vz perete
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
paretz sm vz perete
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
parete m. Mold. V. perete.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
paréte (est) shi peréte (vest) m. (lat. páries parietis pop. parétis; it. paréte pv. paret fr. paroi sp. pared pg. parede. V. parietal). Zid de casa saŭ de camera. Metalu sticla saŭ lutu care constitue un vas k cum ar fi o camera: paretziĭ clondiruluĭ. (Tot asha despre tzeasta). Intre patru paretzĭ intr’o camera la adapost in secret. A te bate cu capu de paretzĭ a fi foarte desperat. A vorbi cu paretziĭ a vorbi singur a fi cam nebun. A vorbi kĭ verzĭ pe paretzĭ a vorbi prostiĭ saŭ utopiĭ. K shi cum aĭ vorbi pareteluĭ saŭ la parete se zice despre unu caruĭaĭ vorbeshtĭ shi nu pricepe orĭ nu asculta. V. primez 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
peréte s. m. pl. perétzi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
peréte s. m. pl. perétzi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
perete
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
perete.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
gazéta de peréte s. f. + prep. + s. m. pl. gazéte de peréte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PERÉTE s. zid. (~ al unei camere.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PERÉTE s. v. bor catapeteasma iconostas margine tampla.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
PERETE s. zid. (~ al unei camere.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
perete s. v. BOR. CATAPETEASMA. ICONOSTAS. MARGINE. TIMPLA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PADUCHEDEPERÉTE s. v. paduchedelemn ploshnitza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
paduchedeperete s. v. PADUCHEDELEMN. PLOSHNITZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
peréte (perétzi) s. m. Zid. Var. parete. Istr. parete. Lat. parĕtem forma. pop. in loc de pariĕtem (Pushcariu 1268; CandreaDens. 1334; REW 6242) cf. it. parete prov. paret fr. paroi sp. pared port. parede. Pentru fonetism cf. Rosetti I 51. Der. paretar(iu) s. n. (tapitzerie draperie); suparete s. m. (Trans. balcon terasa) in loc de sub parete.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
paréte parétzi s.m. (reg.) barna.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a da cu ornicul de peretzi expr. (prst.) a avea orgasm / a cadea in extaz in timpul unui act sexual.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a o da cu capu’ de totzi peretzii expr. (adol.) a se masturba.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a se lovi k nuca in perete expr. a fi complet / total nepotrivit a nu se potrivi deloc.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a se potrivi k nucan perete a fi nepotrivit a fi deplasat.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a se scula cu fatza la cearshaf / la perete / la perna expr. a fi indispus (in primele ore ale diminetzii).
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a se urca pe peretzi / pe tavan expr. a fi foarte suparat a fi furios.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a umbla dupa cai verzi pe peretzi / dupa potcoave de cai mortzi expr. (pop.) ashi face planuri irealizabile a fi nerealist.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a visa cai verzi pe peretzi / potcoave de cai mortzi expr. a visa a spera lucruri irealizabile / fanteziste.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a vorbi in deshert / la peretzi / surzilor expr. a vorbi fara a reushi sashi impuna punctul de vedere sa se faca intzeles sa obtzina lucrul dorit etc.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cai verzi pe peretzi expr. lucruri imposibile / de necrezut / fanteziste.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intre patru peretzi expr. 1. in casa. 2. (detz.) inchis.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
perete, peretzisubstantiv masculin
- 1. Element de constructzie ashezat vertical (sau putzin inclinat) facut din zidarie din lemn din piatra etc. care limiteaza separa sau izoleaza incaperile unei cladiri intre ele sau de exterior shi care sustzine plansheele etajele shi acoperishul. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: zid
- Se simtzea cam incurcat neshtiind cum sa inceapa pentru k sa ajunga la tzinta. O harta marina atirnata pe un perete in fatza lui i veni in ajutor. BART E. 270. DLRLC
- Oamenii la plug rasturnau pamintul in brazde manoase. Nevestele acasa varuiau peretzii shi lipeau pe jos. BUJOR S. 111. DLRLC
- De perete = care este fixat prins de perete. DEX '09 DEX '98
- Lampa de perete. DEX '09 DEX '98
-
- Perete in perete = cu unul din peretzi comun sau lipit de cel al incaperii vecine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Locuiam intro bojdeuca perete in perete cu un cotetz de pasari. C. PETRESCU C. V. 23. DLRLC
- (Care este) in imediata vecinatate a (locuintzei) cuiva. DEX '09 DEX '98
-
- A da (sau a deschide a lasa a izbi etc.) usha (sau poarta) de perete = a deschide larg la maximum usha poarta. DEX '09 DLRLC
- A se da (sau a se izbi a se bate) cu capul de peretzi (sau de totzi peretzii) = a fi deznadajduit; a regreta enorm o gresheala facuta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- (A spune) cai verzi pe peretzi. DLRLC
- De cand (se) scria musca pe perete = de demult. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Intre patru peretzi = la adapost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Intre patru peretzi = in secret. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: izolat
- Inchishi intre patru peretzi au luat zic asuprashi greaua raspundere de a ashterne bazele marei reforme. KOGALNICEANU S. A. 133. DLRLC
-
- A bate cu burete piron in perete = a munci in zadar. DLRLC
- Peretzii au ochi (sau urechi) se zice pentru a atrage cuiva atentzia sa fie precaut sa se fereasca atunci cand spune ceva (secret). DEX '09 DLRLC
- A vorbi la peretzi = a vorbi zadarnic fara sa fie ascultat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Casan doi peretzi se zice despre o casnicie nereushita. DLRLC
-
- 2. Masiv pietros care se inaltza (aproape) vertical. DEX '09 DLRLC
- Deasuprale se ridica un perete de stinci. DUMITRIU N. 145. DLRLC
- [Masivul Coziei] e un perete de piatra care izbucneshte din pamint shi urca in sus intrun clocot nepotolit. BOGZA C. O. 348. DLRLC
-
- 3. Parte a unui obiect a unui sistem tehnic etc. care se aseamana cu un perete marginind izoland protejand; piesa dintrun sistem tehnic care are rolul de a separa intre ele anumite spatzii sau sistemul tehnic de spatziile inconjuratoare. DEX '09 DLRLC
- Peretzii cazanului. Peretele tunelului. DLRLC
-
- 4. Element anatomic membrana etc. care inconjoara o cavitate a corpului. DEX '09 DLRLC
- Peretele abdominal. DLRLC
-
etimologie:
- paries tis DEX '09 DEX '98