12 definitzii pentru pedant (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PEDÁNT A pedantzi te adj. s. m. shi f. 1. Adj. (Despre oameni shi manifestarile lor) Cu pretentzii de eruditzie shi de competentza deosebita; meticulos; minutzios peste masura; pedantic pedantesc. 2. S. m. shi f. Persoana care face mereu parada de eruditzia sa shi care supara prin minutziozitate exagerata in lucruri neinsemnate; persoana deosebit de meticuloasa. Din fr. pédant germ. Pedant.

PEDÁNT A pedantzi te adj. s. m. shi f. 1. Adj. (Despre oameni shi manifestarile lor) Cu pretentzii de eruditzie shi de competentza deosebita; meticulos; minutzios peste masura; pedantic pedantesc. 2. S. m. shi f. Persoana care face mereu parada de eruditzia sa shi care supara prin minutziozitate exagerata in lucruri neinsemnate; persoana deosebit de meticuloasa. Din fr. pédant germ. Pedant.

pedant ~a [At: HELIADE O. II 81 / Pl: ~ntzi ~e / E: fr pédant ger pedant] (D. oameni) 1 a Care are pretentzii de eruditzie shi de competentza Si: (inv) pedantesc (1) pedantic (1). 25 av a (Intrun mod) (exagerat de) meticulos Si: (inv) pedantesc (23) pedantic (23). 67 smf a (Persoana) care face mereu parada de eruditzie de competentza deosebita. 89 smf a (Persoana) care supara prin minutziozitate exagerata in lucrurile cele mai neinsemnate. 10 smf (Fri) Profesor. 11 smf (Fri) Invatzator.

PEDÁNT1 A pedantzi te adj. Cu pretentzii de eruditzie shi de maniere elegante; suparator prin tonul impunator shi prin minutziozitatea exagerata. V. tipicar. Pricepea greu shi uita repede. Era vanitos shi pedant. C. PETRESCU C. V. 99. Un comandant pedant admirat pentru eruditzia sa fusese pacalit de un ofitzer tinar. BART E. 210. Un op care aniil ingropara Subt comentarii sterpe shi pedante. TOPIRCEANU B. 90. ◊ (Adverbial) Incepu sa vorbeasca linishtit staruind pedant in conceptzia lui. CAMIL PETRESCU O. II 530.

PEDÁNT A adj. s.m. shi f. (Cel) care are pretentzii neintemeiate de erudit; meticulos chitzibushar formalist. [< fr. pédant].

PEDÁNT A adj. s. m. f. (cel) care are pretentzii nejustificate de eruditzie de competentza; meticulos formalist. (< fr. pédant germ. Pedant)

PEDÁNT ~ta (~tzi ~te) shi substantival 1) (despre persoane) Care manifesta un spirit exagerat de disciplina shi punctualitate (mai ales in lucruri neinsemnate); caracterizat prin meticulozitate deosebita. 2) Care are pretentzii de eruditzie shi de superioritate; doctoral. /<fr. pédant germ. Pedant

pedant m. cel ce face parada cu shtiintza sa. ║ a. un aer pedant.

*pedánt a s. (fr. pédant d. it. pedant cuv. de aceĭashĭ orig. cu pedagog). Ignorant autoritar care da o colosala importantza lucrurilor neinsemnate shi pretinde k totzĭ sa faca k el: un pedant din evu mediŭ. Adj. Un aer pedant o carte pedanta. Adv. In mod pedant. V. tipicar pareatca shi chitzibushar.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

pedánt adj. m. s. m. pl. pedántzi; adj. f. s. f. pedánta pl. pedánte

pedánt adj. m. s. m. pl. pedántzi; f. sg. pedánta pl. pedánte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PEDÁNT adj. meticulos scrupulos tipicar (inv.) pedantic (rar fam.) tabietliu. (Om ~.)

PEDANT adj. meticulos scrupulos tipicar (inv.) pedantic (rar fam.) tabietliu. (Om ~.)

Intrare: pedant (adj.)
pedant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pedant
  • pedantul
  • pedantu‑
  • pedanta
  • pedanta
plural
  • pedantzi
  • pedantzii
  • pedante
  • pedantele
genitiv-dativ singular
  • pedant
  • pedantului
  • pedante
  • pedantei
plural
  • pedantzi
  • pedantzilor
  • pedante
  • pedantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

pedant, pedantaadjectiv

  • 1. (Despre oameni shi manifestarile lor) Cu pretentzii de eruditzie shi de competentza deosebita; minutzios peste masura. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pricepea greu shi uita repede. Era vanitos shi pedant. C. PETRESCU C. V. 99. DLRLC
    • format_quote Un comandant pedant admirat pentru eruditzia sa fusese pacalit de un ofitzer tinar. BART E. 210. DLRLC
    • format_quote Un op care aniil ingropara Subt comentarii sterpe shi pedante. TOPIRCEANU B. 90. DLRLC
    • format_quote (shi) adverbial Incepu sa vorbeasca linishtit staruind pedant in conceptzia lui. CAMIL PETRESCU O. II 530. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.