paralelism sn [At: HELIADE PARALELISM / Pl: ~me / E: fr parallélisme] 13 Paralela (1113). 45 Dezvoltare paralela (78). 69 Insushire de a fi paralel (5 79) Si: (rar) paralelitate (14).

PARALELÍSM s. n. Starea a doua sau mai multe lucruri paralele. Paralelismul unor planuri geometrice.

PARALELÍSM s.n. Starea a doua linii a doua planuri paralele; (p. ext.) corespondentza intre doua lucruri intre doua persoane situate in comparatzie. ◊ Paralelism psihofizic (sau psihofiziologic) = conceptzie dualista care considera k fenomenele fiziologice shi cele psihice nu prezinta nici un fel de relatzii cauzale intre ele. ♦ Procedeu de compozitzie specific in general poeziei populare constand in succesiunea unor sintagme identice sau asemanatoare k schema a structurii sintactice. [< fr. parallélisme cf. gr. parallelismos < para langa allelos unul cu altul].

PARALELÍSM s. n. 1. proprietate a doua drepte sau plane de a fi paralele; paralelitate. 2. paralela (III 3) o ~ psihofizic (sau psihofiziologic) = conceptzie dualista care considera k fenomenele fiziologice shi cele psihice nu prezinta nici un fel de relatzii cauzale intre ele. 3. compozitzie prin care se alatura doua idei sentimente aspecte prin constructzii sintactice. ◊ (muz.) mishcare in aceeashi directzie a vocilor fara modificare a intervalelor dintre ele. 4. (biol.) aparitzie a unor caractere similare in cursul evolutziei in populatzii (specii) inrudite filogenetic. (< fr. parallélisme)

PARALELÍSM ~e n. 1) Caracter paralel. 2) Stare a doua lucruri sau fiintze comparabile. /<fr. parallélisme

paralelism n. starea a doua lucruri paralele.

*paralelízm n. pl. e (vgr. parallelismós). Starea a doŭa lucrurĭ paralele: paralelizmu shinelor drumuluĭ de fer.

paralelísm s. n. pl. paralelísme

paralelísm s. n. pl. paralelísme

paralelism me.

PARALELÍSM s. 1. v. concomitentza. 2. v. comparatzie.

PARALELISM s. 1. concomitentza simultaneitate sincronism. (~ desfashurarii unor fenomene.) 2. comparare comparatzie confruntare paralela. (Un ~ intre cele doua caractere.)

PARALELÍSM s. n. (< fr. parallelisme cf. it. parallelismo gr. parallelismos < para „langa” + allelos „unul cu altul”): corespondentza intre doua unitatzi sintactice luate in comparatzie. Se vorbeshte astfel de p. sintactic (aproape perfect) dintre partzile de propozitzie shi propozitziile subordonate (subiect subiectiva nume predicativ predicativa atribut atributiva complement necircumstantzial completiva necircumstantziala complement circumstantzial completiva circumstantziala element predicativ suplimentar predicativa suplimentara). v. shi corespondéntza.

paralelism (fr. parallélisme) figura care reprezinta repetarea in succesiune paralela a unor functzii gramaticale in propozitzie sau fraza: subiect predicat / subiect predicat; substantiv atribut / substantiv atribut; verb complement / verb complement etc. Ashadar dupa schema: AB / A’B’ etc. (R): „Trupui fara veshmant nu ascunde nici una din desmierdarile sale; gurai zambeshte cu o trufasha nepasare; parui in vitze unduioase e ridicat cu o maiestrita elegantza sub podoaba artistica de pe creshtet; bratzul stang [... ] tzine un arc destins [...]. ” (Al. Odobescu) „Iata fecioara asta nui o fiintza de rand; alcatuirea ei e menita sa straluceasca sufletul ei sa infloreasca; shi ma simt injunghiata de durere intzelegand k tot ce are e zadarnic shi tot ce poate fi nu va fi niciodata.” (M. Sadoveanu)

PARALELISM (< fr. parallélisme < gr. parallelismos; cf. gr. pará alaturi shi allélon unul cu altul) Procedeu de compozitzie prin care sint puse in paralela doua idei doua sentimente doua aspecte din realitate prin constructzii sintactice identice procedeu specific poeziei orientale shi celei populare dar care apare shi in poezia moderna. Paralelismul poate fi sinonimic antonimic acesta bazat pe scoaterea in evidentza a contrastelor sau enumerativ rezultat din prezentarea analitica a elementelor ce alcatuiesc un tablou. Ex. de paralelism sinonimic: Nu shtiu soarele rasare Ori mii baditza calare; SHi se suie tot mai sus Baditza pe deal sa dus. (Poezie populara) Trecui Oltul jumatate Ciocoii mantreaba de carte Eu learat flinta la spate Sa citeasca de se poate. Ex. de paralelism antonimic: Eu le spui k este goala Dar ciocoii fug sa moara. Eu le spui k este seaca Dar ciocoii fug de crapa. (Poezie populara) Ex. de paralelism enumerativ: Sufla vintul depe muntzi Vinemi dor dela parintzi; Sufla vintul depe brazi Vinemi dorul de la fratzi; Sufla vintul de pe flori Vinemi dor de la surori; Sufla vintul iarba creshte Dorul mindrei ma topeshte. (Poezie populara) Dintru inceput paralelismul apare k un procedeu literar in care sau inclus lucrari k Vietzile paralele de Plutarh Alena shi Sparta de Bossuet. In literatura noastra un exemplu similar de paralelism il constituie Paralelismu dintre limba romana shi italiana de I.H. Radulescu.