papusha sf [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 163^v/28 / V: pop~ pup~ / Pl: ~shi (rar) ~she / E: ns cf lat pupa] 1 Jucarie pentru copii confectzionata din carton presat caipa cauciuc material plastic etc. care reprezinta de obicei o fetitza frumoasa imbracata frumos. 2 (Pex) Figurina cu chip de om care nu este destinata jocului. 3 (Ie) A fi ~sha cuiva A se lasa dirijat de cineva. 4 (Iae) A fi lipsit de vointza. 5 (Ie) A shti de ~sha (unui lucru) A shti rostul unui lucru. 6 (Iae) A fi complice cuiva intro afacere necinstita. 7 Epitet dat unei fete sau unei femei frumoase. 8 Epitet dat unui om fara personalitate care executa servil shi orbeshte ceea ce i se cere Si: manechin marioneta. 910 (Fig) (Lucru de) joaca Si: bagatela fleac. 11 Personaj in teatrul de papushi alcatuit dintrun cap shi doua bratze confectzionat din carpa caltzi lemn etc. care se imbraca pe mana k un fel de manusha de catre manuitor. 12 Marioneta actzionata in teatrul de papushi prin sfori. 13 (Pop; ie) A juca ~shile A da un spectacol o reprezentatzie cu papushi (1112). 14 (Fig; ie) A spune minciuni a inshela pe cineva. 15 (Is) Teatru de ~shi sau inv jocul ~shilor Gen de spectacol popular de obicei cu caracter satiric realizat de catre un papushar (2) prin manevrarea papushilor (11) Si: teatru papusharesc (9) papusharie (1). 16 (Pan) Manunchi alcatuit dintrun anumit numar de fire frunze foi etc. 17 Legatura de mai multe obiecte de acelashi fel facuta intrun anumit mod. 18 (Pop) Rod tanar al porumbului inainte de a se forma matasea shi boabele Si: (reg) panushie. 19 (Pex) SHtiulete de porumb. 20 (Bot; reg) Porumb (Lea mays). 21 (Ent; pop) Nimfa. 22 (Reg) Bucata de branza sau de cashcaval careia i sa dat o anumita forma prin presarea in tipare speciale. 23 (Pop) Model antropomorf de alesatura sau broderie pe panza. 24 Unealta de dogarie folosita pentru a fixa cercurile la vase Si: (reg) bashchie batzic ciochie. 25 Parte fixa sau mobila a unor mashiniunelte care serveshte la prinderea sustzinerea shi rotirea pieselor de prelucrat.

PAPÚSHA papushi s. f. I. 1. Jucarie imitind infatzisharea unui om a unui copil (mai ales a unei fetitze) facuta din carton lemn celuloid etc. de obicei imbracata cu haine servind k jucarie. Mina are mishcari sacadate de papusha mecanica. C. PETRESCU I. II 36. Din cartzi de joc din hirtioare Eashi face parcuri shi palate. Vorbeshte ride cu papusha... Ce fericites amindoua. VLAHUTZA O. A. I 46. Am gatit papusha de bal... Iam facut sprincene. ALECSANDRI T. I 133. ◊ Teatru de papushi = teatru de marionete v. marioneta. Teatrul de papushi va patrunde pina in coltzurile cele mai indepartate ale tzarii. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 120 12/1. ◊ Fig. Lucru ushor de facut. El credea k claca este papusha dar vazu acum k tiu incape pe usha. ISPIRESCU la CADE. 2. Fig. Om lipsit de vointza care se lasa condus shi dirijat de altul. Zece soli ai razbunarii cutezasera sa intre in tzara shi sa infrunte pe Petruvoda papusha Stambulului in insushi scaunul domniei lui strajuit de ieniceri. SADOVEANU O. I 3. Vreau la comanda oameni intregi nu papushile altor papushi. CAMIL PETRESCU T. II 199. II. (De obicei urmat de determinari aratind materialul din care este facut obiectul) Nume dat diverselor lucruri care seamana cu o papusha. 1. Manunchi de fire (ashezate in forma de 8) formind un scul sau o legatura. O papusha de bumbac. ▭ [Meshterul] Manole... tzinind intro mina dreptarul zidarilor... iar in cealalta papusha de sfoara pentru masuratoare. ODOBESCU S. 11 513. 2. Un anumit fel de alesaturi in pinza. Alesaturile in pinza au diferite numiri: omida papusha. PAMFILE I. C. 291. 3. Snop mic de cinepa. ♦ Manunchi de frunze(uscate) de tutun legate la baza. Pe mine de cite ori ma vede: «dami o pustie de tzigare cami uitai papusha acasa». DELAVRANCEA H. TUD. 15. Dupa ce stau doua saptamini la uscat... frunzele [de tutun] se fac papushi. I. IONESCU R. 413. 4. SHirag de smochine. Ma porneam lele la tine Co papusha de smochine. MARIAN S. 81.5. Brinza cash ashezat in tipare de o anumita forma. Mai aveam acasa shaptezeci de piei de oaie shi o suta de miel shi shaizeci de burdufuri de brinza shi nouazeci de papushi de brinza afumata. SADOVEANU B. 44. 6. Rodul porumbului in timpul formarii shtiuletelui inainte de a se dezvolta matasea shi grauntzele. 7. Nimfa unor insecte. 8. Parte a anumitor mashiniunelte (strunguri mashini de rectificat etc.) care serveshte la sustzinerea pieselor de prelucrat.

PAPÚSHA ~i f. 1) Jucarie care infatzisheaza de obicei chipul unei fetitze. ◊ K o ~ dragalasha; atragatoare. Teatru de ~i (sau de marionete) teatru in care eroii spectacolelor sunt reprezentatzi de papushi cu chip de om sau de animale manipulate de papushari. 2) fam. Fetitza sau fata tanara nostima shi frumoasa. 3) fig. Persoana ushor influentzabila lipsita de vointza shi de personalitate; marioneta; jucarie. ◊ A fi ~a cuiva a actziona la indicatziile cuiva. 4) Manunchi de fire de frunze uscate. 5) rar Legatura de atza avand forma de „8”. 6) Fruct al porumbului in faza initziala de dezvoltare. 7) Nimfa a unor insecte. 8) Dispozitiv al unei mashiniunelte folosit pentru sustzinerea sau pentru prinderea piesei de prelucrat. ~ mobila. [G.D. papushii] /cf. lat. pupa

papusha f. 1. mica figura de om facuta din lemn ceara carton etc. cu care se joaca copiii: gatita k o papusha; 2. jocul papushilor teatru popular din ajunul sfantului Vasile in care papushile reprezinta tipuri sociale shi biciuiesc ciudatzeniile epocei; a juca papushile a cauta sa inshele sa pacaleasca; 3. manunchiu ghem: papusha de tutun de sfoara; 4. douazeci fire de tort pentru rashchitor; 5. coceanul porumbului invelit in panushi; 6. cioaca dogarului; 7. colac mare. [Lat. vulg. *PAPA = PUPA (cf. fr. dial. papon = poupon)].

papúsha shi popúsha f. pl. ĭ (lat. pop. *pŭppa cl. pûpa fetitza papusha de unde s’a facut *pupa *popa apoĭ [cu suf. usha] popusha papusha. Din aceĭashĭ rad. fr. poupée papusha. Dupa altziĭ papusha e forma maĭ veche shi ar veni d. lat. pappus tipu batrinuluĭ zgircit ridiculizat pe scena. D. rom. vine bg. rus. papúša papusha de tutun. V. popushoĭ shi pleoapa). Mica figura de lemn de peticĭ de portzelan sh. a. care imiteaza o fetitza shi cu care se joaca fetitzele. Fig. Femeĭe imbracata elegant: gatita k o papusha (V. grafina); la cap papusha shi la picĭoare matusha (cind e elegant imbracata shi urit incaltzata). Mica figura care imiteaza diferite tipurĭ sociale (dintre care principalu e Vasilachi cu nasu k al papagaluluĭ) shi care e jucata pe scena pe la bilcĭurĭ shi panorame (fr. fantoche shi marionnette it. fantoccio). Fig. Om fara vointza carel jocĭ k pe o papusha manechin momiĭe. A juca papushile a cauta sa inshelĭ sa mistificĭ. Manuchĭ legatura fascicul: popusha de tutun de sfoara. Legatura de vreo 20 de jurubitze. Druga shtĭulete de popushoĭ cu panushile luĭ (Rar). Cĭochia dogaruluĭ.

popusha sf vz papusha

pupusha sf vz papusha

Papusha f. pisc de munte in judetzul Muscel inalt de 2000 m.

cĭochíe f. (var. din cĭoaca 2). Un fel de cĭocan (numit shi papusha) cu shantz la virf shi care lovit cu alt cĭocan serveshte la batut cercurile butoaĭelor. V. ceaciĭe.

papúsha s. f. art. papúsha g.d. art. papúshii; pl. papúshi

papúsha s. f. art. papúsha g.d. art. papúshii; pl. papúshi

papusha

PAPÚSHA s. (fig.) manechin marioneta. (E doar o ~ in mainile lor.)

PAPÚSHA s. v. bashchie ciochie crisalida nimfa porumb pupa shtiulete.

*PAPUSHA s. (fig.) manechin marioneta. (E doar o ~ in miinile lor.)

papusha s. v. BASHCHIE. CIOCHIE. CRISALIDA. NIMFA. PORUMB. PUPA. SHTIULETE.

papúsha (papúshi) s. f. 1. Jucarie reprezentind de obicei o fetitza. 2. Marioneta. 3. Nimfa larva. 4. Cositza impletita. 5. Manunchi legatura. 6. Funie shir (de ceapa de usturoi). 7. SHtiulete tinar de porumb. 8. Ciocan de dogar. Formatzie expresiva cf. papa pup cu suf. dim. ush. Sensul initzial este cel de „persoana sau obiect fara forma definita” k in papa (› papaciufa papalete paparuda). Cautarea altor etimologii nu a dat rezultate: din lat. pupa (Diez Gramm. I 438); din lat. pappus (N. Sulica Gazeta Trans. 1900 no. 198; Pushcariu 1256); din pupa < lat. pupa (Pascu I 148); din rus. papuša (Candrea). Pentru sensul 4 cf. fr. poupée. Cf. REW 6213. Der. papushar s. m. (artist de papushi; sharlatan); papusherie s. f. (spectacol de papushi; ipocrizie prefacatorie); papushi vb. (a se dichisi; a face manunchiuri mai ales de tutun); impapusha vb. (a lega; a se impopotzona a face panushi porumbul); papushoi (var. popushoi) s. m. (Mold. porumb; porumbishte; scul ghem) cu suf. augmentativ oi; papushoishte s. f. (porumbishte); papushica s. f. (diminutiv al lui papusha; manunchi de fire). Din rom. provin bg. rut. papuša pol. papusza „manunchi de foi de tutun” (Cihac II 243; Candrea Elemente 406; Capidan Raporturile 224) rus. dial. papušoi (Weigand Jb. XVII 365) rus. pampuša „pachet de hirtie pentru tzigari” (Vasmer II 307).

papushi de loess (engl.= loess doll) concretziuni carbonatice de forme foarte neregulate localizate la baza nivelelor de loess. P.l. se formeaza prin precipitarea CaCO3 din solutziile care dizolva carbonatzii existentzi in paturile sup. ale dep. de loess iar morfologia lor reflecta forma golurilor in care a avut loc depunerea.

JOCUL PAPUSHILOR Productzie dramatica populara cu caracter satiric existenta shi in folclorul oriental cercetatorii in acest domeniu k Olanescu (Teatrul la romani) M. Gaster (Literatura populara) Lazar SHaineanu (Jocul papushilor shi raporturile sale cu farsa karaghioz) stabilind unele corelatzii intre Jocul papushilor de la noi shi teatrul popular oriental. Dealtfel multa vreme Jocul papushilor era cunoscut inainte sub denumirea de Karagkiozpervé. Termenul karagkioz este pomenit shi de D. Cantemir in Istoria ieroglifica. Originar din China Jocul papushilor patrunde in folclorul turc prin intermediul pershilor contaminid shi aceasta forma de teatru popular. Despre existentza Jocului papushilor pomeneshte shi dascalul beizadelelor lui Nicolae Mavrogheni Del Chiaro care pe la 1715 vazuse la Bucureshti o asemenea farsa jucata fara perdea care o caracterizeaza k o mascherata troppo scandalosa (mascarada din caleafara de scandaloasa). Unii cercetatori (Mihail Vulpescu Poezia papushilor) gasesc o corelatzie intre acest joc shi anticele farse atelane ale romanilor. Personajele caricaturale tipuri reprezentative sociale minuite de papushari iscusitzi au delectat in trecut prin glumele shi aluziile lor satirice spuse dupa cum arata shi V. Alecsandri in Ion Papusharul unele dea dreptul altele pe de laturi multa vreme masele populare. Cel mai vechi text din acest joc al papushilor a fost dat la iveala de Gh. Dem. Teodorescu in Poezii populare aceasta manifestare teatrala circula insa in numeroase variante. Nu numai la noi dar shi in alte tzari Papushile au circulat k jocuri dramatice populare. In Moldova papusharii ishi vesteau sosirile strigind: „Papushi! Papushi! Papushi papushi de la Hushi Cu capetele cit un caush Papushile frantzuzeshti Tot sa stai sa le priveshti.” iar papushile erau prezentate in interiorul unei cutii de scinduri numita lada papushilor. Personajele k tipuri shi numar variaza (Mosh Ionica fata lui Mosh Ionica iaurgiul bragagiul turcul evreul cazacul popa dascalul cucoana Maritza sh.a.) rolul principal avindul insa Paiatza.

PAPÚSHA 1. Culme muntoasa in mtzii Iezer (Carpatzii Meridionali) cuprinsa intre Dambovitza la E shi Raul Targului la V alcatuita din shishturi cristaline; prezinta un relief de tip alpin cu urme glaciare. Alt. max.: 2.391 m (vf. Papusha). Nod hidrografic. 2. Varf in masivul Retezat la E de Peleaga alcatuit din granite shi granodiorite. Alt.: 2.508 m. 3. Varf im masivul Parang alcatuit din amfibolite. Alt.: 2.136 m.

la spate papusha la fatza matusha expr. pe jumatate admirativa shi pe jumatate peiorativa folosita pentru descrierea unei femei care se apropie de senectute dar are un trup bine conservat shi privita din spate pare mai tanara.