PÁLMA¹ palme s. f. 1. Partea interioara a mainii cuprinsa intre articulatzia pumnului shi varful degetelor. ◊ Loc. adj. shi adv. K in palma = a) cu suprafatza neteda plana; b) (care este) foarte bine; c) (care este) in cele mai mici amanunte. ◊ Loc. adv. (Rar) K din palma = ushor repede. ◊ Expr. (A lucra) cu palma (sau cu palmele) = (a lucra numai) cu bratzele manual. A tzine sau a duce a purta (pe cineva k) pe (sau k in) palma (sau palme) = a ingriji foarte bine pe cineva a avea grija sa nu duca lipsa de nimic; a rasfatza. A avea (pe cineva) in palma = a avea (pe cineva) la discretzie in puterea sa. A cadea in palma cuiva = a ajunge la discretzia cuiva. A juca (pe cineva) pe palma = a dispune (de cineva) dupa bunulplac. Cand va creshte par in palma = niciodata. Al manca (pe cineva) palma (sau palmele) = a avea chef sa bata pe cineva. Batand (sau cat ai bate) din palme = imediat foarte repede. 2. Lovitura aplicata cuiva (peste obraz) cu palma¹ (1). ◊ Loc. vb. A lua (pe cineva) la (sau in) palme = a palmui. 3. Veche unitate de masura pentru lungime (de aproximativ 2528 cm) egala cu distantza dintre extremitatea degetului mare shi a celui mic bine intinse in laturi. ◊ Palma ingenuncheata (sau domneasca) = veche unitate de masura pentru lungime mai mare cu aproximativ 3 cm decat palma¹ (3). Un lat de palma = latzimea unei palme¹ cand degetele sunt lipite intre ele. ◊ Loc. adj. De o palma = de dimensiuni neobishnuite foarte mic sau foarte mare (in raport cu cat ar trebui sau cat neam ashtepta sa fie). ◊ Expr. O palma de loc = a) o distantza mica; b) o suprafatza (mica) de pamant cultivabil. 4. Batator de covoare. 5. Obiect de cauciuc in forma de inotatoare fixat de picior folosit la inotul subacvatic. Lat. palma.

palma¹ sf [At: (a. 15501580) GCR I 7/13 / Pl: ~me (pop) palmi / E: ml palma] 1 Parte interioara a mainii de la incheietura cu antebratzul pana la varful degetelor. 23 (Iljv) K in ~ (Care are suprafatza) fara asperitatzi neted(a). 45 (Ial; d. capul omului) (Care este) chel. 67 (Reg; ial) (Care nu exista) deloc. 89 (Reg; ial) (Care nu exista) nicaieri. 1011 (Ial) (Care este) foarte bine. 1213 (Ial) (Care se face) in cele mai mici amanunte. 1415 (Ial) (Care se face) cu mare ushurintza. 1617 (Ial) (Care este) clar. 18 (Rar; ilav) K din ~ Pe nevazute. 19 (Ilav) Batand din ~me sau cat ai bate din (ori in) ~me Foarte repede. 20 (Rar; iae) Catushi de putzin. 21 (Ilv) A bate din (sau in) ~me A aplauda. 22 (Ie) A tzine sau a duce a purta (inv) a cauta (pe cineva k) pe (sau k in) ~ (sau ~me) A ingriji foarte bine pe cineva. 23 (Iae) A rasfatza pe cineva. 24 (Ie) A bate ~ma cu cineva A da mana cu cineva. 25 (Iae) A ajunge la o intzelegere cu cineva. 26 (Ie) A avea (pe cineva sau ceva) in (sau k in) ~ A avea pe cineva sau ceva la discretzia sa. 27 (Ie) A cadea in ~ma cuiva A ajunge in puterea cuiva. 28 (Ie) A juca (pe cineva) pe ~ A dispune de cineva dupa bunul plac. 29 (Rar; ie) A fi in ~ A fi la indemana. 30 (Ie) Cu ~ma sau cu ~mele Cu bratzele. 31 (Ie) A fi greu la ~ sau a avea ~ grea A lovi tare pe cineva. 32 (Ie) A fi cu sufletul sau cu zilele in ~ (sau in ~me) A fi in mare primejdie. 33 (Iae) A fi cu un picior in groapa. 34 (Reg; ie) A(i) pune ~ma (in spate cuiva) A partini pe cineva. 35 (Iae) A ocroti pe cineva. 36 (Iae) A razgaia pe cineva. 37 (Rar; ie) A face ~ma bici A bate pe cineva. 38 (Ie) Cand va creshte par in ~ Niciodata. 39 (Ie) A se bate cu ~ma peste gura A regreta cele spuse. 40 (Ie) Al manca (pe cineva) ~ma (sau ~mele) A simtzi dorintza nestavilita sa bata pe cineva. 41 (In superstitzii; ie) Il mananca ~ma dreapta Simte o senzatzie de mancarime in palma dreapta semn k va trebui sa dea o suma de bani. 42 (Ie) Il mananca ~ma stanga Simte o senzatzie de mancarime in palma stanga semn k va primi o suma de bani. 43 (Rar; ie) A cauta peri in ~ Ashi pierde vremea in zadar. 44 (Reg; ie) A vedea pe Sfantul Gheorghe in ~ A scapa de iarna. 45 (Ics) Dea ~ma sau ~ma furata Joc la priveghi. 46 (Ics) Spin in ~ Joc de copii care consta in a face un spin sa dispara shi sa reapara infigandul in palma¹ (1). 47 Lovitura aplicata cuiva de obicei peste obraz cu palma¹ (1) Si: (rar) palmita (pop) leapsha (reg) cleapsha. 48 (Ilv) A lua (pe cineva) in (sau la) ~me A bate pe cineva cu lovituri de palma (1). 49 (Ie) A duce sau a purta (pe cineva) in ~me A bate intruna pe cineva in timpul mersului. 50 Unitate de masura pentru lungime folosita in trecut egala cu aproximativ 2528 cm corespunzand distantzei dintre extremitatea degetului celui mare shi a celui mic bine intinse lateral. 51 (Is) ~ ingenuncheata (sau domneasca) Veche unitate de masura pentru lungime mai mare cu aproximativ 3 cm decat palma (50). 52 (Ie) A scurta de o ~ (pe cineva) A taia capul cuiva. 53 (Reg; ie) A fi de shapte ~me in piept A fi om voinic. 54 (Reg; ie) A fi de shapte ~me in frunte A fi foarte deshtept. 5556 (Udp „de”) (Distantza sau) suprafatza foarte mica din ceva. 57 (Reg) Mistrie. 58 Batator de covoare. 59 (Bot; reg) Limba (Phyllocactus ackermanni). 60 (Bot; reg; ic) ~cuspini Broasca (Opuntia Ficus indica). 61 (Bot; reg; ic) ~maSfinteiMarii ManaMaiciiDomnului (Anastatica hierochuntica). 62 (Reg; ic) ~maMaiciiDomnului Planta cu frunza in forma de palma (1) folosita in medicina populara Si: (reg) bujor iarbasharpelui limbacucului manaMaiciiDomnului (Orchis maculata). 63 (Reg; ic) ~mapamantului Planta cu frunze palmate folosita in medicina populara impotriva sifilisului Si: (reg) ura limbacucului manaMaiciiDomnului (Gymnadenia conopea). 64 (Bot; reg; ic) ~matalharului Salatasalbatica (Lactuca serriola). 65 (Bot; reg; ic) ~mavoinicului Cincidegete (Potentilla alba).

PÁLMA¹ palme s. f. 1. Partea dinauntru a mainii de la incheietura cu antebratzul pana la varful degetelor. ◊ Loc. adj. shi adv. K in palma = a) cu suprafatza neteda plana; b) (care este) foarte bine; c) (care este) in cele mai mici amanunte. ◊ Loc. adv. (Rar) K din palma = ushor repede. ◊ Expr. (A lucra) cu palma (sau cu palmele) = (a lucra numai) cu bratzele manual. A tzine sau a duce a purta (pe cineva k) pe (sau k in) palma (sau palme) = a ingriji foarte bine pe cineva a avea grija sa nu duca lipsa de nimic; a rasfatza. A avea (pe cineva) in palma = a avea (pe cineva) la discretzie in puterea sa. A cadea in palma cuiva = a ajunge la discretzia cuiva. A juca (pe cineva) pe palma = a dispune (de cineva) dupa bunul plac. Cand va creshte par in palma = niciodata. Al manca (pe cineva) palma (sau palmele) = a avea chef sa bata pe cineva. Batand (sau cat ai bate) din palme = imediat foarte repede. 2. Lovitura aplicata cuiva (peste obraz) cu palma¹ (1). ◊ Loc. vb. A lua (pe cineva) la (sau in) palme = a palmui. 3. Veche unitate de masura pentru lungime (de aproximativ 2528 cm) egala cu distantza dintre extremitatea degetului mare shi a celui mic bine intinse in laturi. ◊ Palma ingenuncheata (sau domneasca) = veche unitate de masura pentru lungime mai mare cu aproximativ 3 cm decat palma¹ (3). Un lat de palma = latzimea unei palme¹ cand degetele sunt lipite intre ele. ◊ Loc. adj. De o palma = de dimensiuni neobishnuite foarte mic sau foarte mare (in raport cu cat ar trebui sau cat neam ashtepta sa fie). ◊ Expr. O palma de loc = a) o distantza mica; b) o suprafatza (mica) de pamant cultivabil. 4. Batator de covoare. 5. Obiect de cauciuc in forma de inotatoare fixat de picior folosit la inotul subacvatic. Lat. palma.

PÁLMA¹ palme s. f. 1. Partea dinauntru a miinii de la incheietura pina la virful degetelor. Tudor SHoimaru sta cu fruntea razimata in palme shi cu coatele pe genunchi. SADOVEANU O. VII 65. Nu pot minca de lacrimi SHi trebuie sa ies Afaran vint afara Cami arde capul tot SHingrop in palme capid SHimi cint amarul tot. COSHBUC P. I 60. ◊ (Metaforic) Cadetzi cu darnicie ploi proaspete de toamna Cimpiile intinse va prind in palma lor. DRAGOMIR P. 60. Podul palmei v. pod. Dosul palmei v. dos. Muchia palmei v. muchie. Loc. adv. Can palma = a) foarte bine in cele mai mici amanunte. [Calauza] cunoshtea k in palma toate cotiturile muntzilor. La TDRG. O! cunosc tzara can palma cu drumurile cu ascunzatorile. DELAVRANCEA O. II 246; b) cu suprafatza neteda; (in legatura cu pielea omului) fara par chel. Au ramas preoteasa pe cap can palma. La TDRG. Calca bine... Nutzi fie teama e can palma. DELAVRANCEA O. II 288; c) de loc nimic nicaieri. Dau in dreapta intreaban stinga... Sora nui can palma! RETEGANUL P. V 23. Cind ma uitam in oglinda barba shi mustetze can palma. CREANGA A. 86. K din palma = pe nevazute repede. Am rapit pe Sinziana fata lui Papuraimparat shi cind sa ma bucur de prada mea vine un hotz shi mio fura k din palma. ALECSANDRI T. I 456. ◊ Expr. (A lucra) cu palma sau cu palmele = a face zile de munca lucrind numai cu bratzele fara vite carutza sau unelte agricole. Chemarea la primarie inseamna bir mai mare... zile de munca cu palmele pentru palmashi. STANCU D. 54. Socotesc ei ce socotesc boierul cu vechilul shil scot dator cu doua falci de arat una de prashila shi treizeci de zile cu palma. VLAHUTZA O. A. 356. A bate din (sau in) palme v. bate (VI 1). A face (ceva) batind din palme sau cit ai bate din (mai rar in) palme = a face ceva repede. Asta nu se poate face batind din palme. Am lucruri de predat. DEMETRIUS C. 58. Cite alte lucruri de gospodarie facute de mina lui Chirica cit ai bate din palme! CREANGA P. 153. Prapadi... cit ai bate in palme tot ce cishtigase shi moshtenirea lui tatasau pe deasupra. NEGRUZZI S. I 81. A bate palma cu cineva v. bate. A fi in palma = a fi la indemina in apropiere aproape. Iashul e departe nui colea in palma. La TDRG. (A tzine sau a duce a purta pe cineva) k pe palma (sau palme) = a ingriji foarte bine (de cineva) a avea grija sa nu duca lipsa de nimic. Pentru k miai curatzit casa de draci am sa te tzin k pe palma. CREANGA P. 307. A avea (pe cineva) in palma = a avea (pe cineva) la discretzia sa in puterea sa al domina. Mult mai purtat... de nas da... deacu te am shi eu in palma. La TDRG. A cadea in palma cuiva = a ajunge la discretzia in puterea in stapinirea cuiva. Las’ pe mine mia cadean palma. La TDRG. A juca (pe cineva) pe palma = a dispune de cineva dupa bunul plac. Cind va creshte par in palma = niciodata. Al minca (pe cineva) palma (sau palmele) = a avea dorintza de a bate pe cineva. A ghici in palma = a ghici cuiva viitorul dupa liniile palmei. 2. (In constructzie cu verbele «a da» «a trage»«a cirpi» «a arde») Lovitura aplicata cuiva (peste obraz) cu palma (1). SHi eshti copilul meu SHi te iubeam! Nu shtiu cui trebuie sai dau palme tzie sau mie. DEMETRIUS C. 68. Cocoana sa ridicat shi dumneaei shi sa napustit asupra dumnealui sai arza o palma. CARAGIALE O. III 36. Se vira el shtie cum shi pe unde in odaie la Ivan shii shterge o palma prin somn cit ce poate. CREANGA P. 303. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la (sau in) palme = a lua (pe cineva) la bataie a palmui. A purta sau a duce (pe cineva) in palme = a bate intruna pe cineva in mers. Vazinduse astfel inshelat intratita sa turburat dei purta in palme k pe nishte mere pe amindoi voinicii. RETEGANUL P. V 41. 3. Veche unitate de masura pentru lungimi (de aproximativ 25 cm in Muntenia shi 28 cm in Moldova) egala cu distantza dintre extremitatea degetului celui mare shi a celui mic bine intinse in laturi. Spicul griului creshte lung deo palma. GHICA S. A. 89. In cap avea un shlic de o circonferentza cel putzin de shepte palme. NEGRUZZI S. I 16. SHii deo palma lat in frunte. JARNÍKBIRSEANU D. 136. ◊ Palma ingenuncheata (sau domneasca) = veche unitate de masura pentru lungimi mai mare cu aproximativ 3 cm decit palma. Chimirui lat de o palma domneasca... i dadeau o infatzishare deosebita. HOGASH DR. II 98. Rezema [drugii] de casa la o departare de o palma domneasca unul de altul. ISPIRESCU L. 59. Un lat de palma = latzimea palmei cind degetele sint lipite unul de altul. Era cu un lat de palma mai inalta k dinsul. C. PETRESCU I. II 213. ◊ Loc. adj. De o palma = de dimensiuni neobishnuite foarte mic sau foarte mare (in raport cu cit ar trebui sau cit neam ashtepta sa fie). in cabinele cochet vopsite in culori felurite cu perdelutze la ferestre deo palma... traiesc familii intregi cu toata gospodaria lor. BART E. 330. ◊ Expr. O palma de loc = a) o distantza mica. De la Neamtz la Falticeni shi de la Folticeni la Neamtz era pentru noi atunci o palma de loc. CREANGA O. A. 91; b) o suprafatza mica de pamint cultivabil. Fiecare om are o palma de loc. BOGZA TZ. 42. (Eliptic) El in Tatarashti navea nici o palma. PREDA I. 113. 4. Batator (de covoare). Pl. shi: (Transilv.) palmi.

PÁLMA s. f. 1. ramura de palmier simbol al victoriei. 2. motiv ornamental in forma de palma (1). ♦ ĕle academice = distinctzie acordata de Academia Franceza oamenilor de shtiintza shi artishtilor. 3. inotatoare de cauciuc care se fixeaza de picior pentru inotul subacvatic. (< fr. palme lat. palma)

PÁLMA¹ ~e f. 1) (la om shi la maimutze) Partea interioara a mainii cuprinsa intre incheietura cu antebratzul shi varful degetelor. ◊ Lat de ~ unitate de masura populara egala cu latzimea unei palme cu degetele lipite. Podul ~ei partea interioara a mainii cuprinsa intre incheietura cu antebratzul shi degete. Dosul ~ei v. DOS. A bate din ~e a aplauda. Cat ai bate din ~e foarte repede. A tzine (sau a duce a purta) pe cineva k pe (sau k in) ~ (sau ~e) a manifesta o grija deosebita fatza de cineva. Al manca pe cineva ~a (sau ~ele) a avea chef de a bate pe cineva. A bate ~a a incheia un targ; a cadea de acord. Cand va creshte par in ~ nicicand. Cat par in ~ nimic; nimeni. Can ~ a) fara asperitatzi; drept; plan; b) foarte amanuntzit; detaliat. 2) Lovitura data de cineva cu aceasta parte a mainii. * A lua pe cineva la ~e a palmui pe cineva. A trage (sau a da a shterge) cuiva o ~ a lovi pe cineva cu palma (mai ales peste obraz). A manca o ~ a primi o lovitura de palma (mai ales peste fatza). 3) (in trecut) Unitate de masura a lungimii egala cu distantza dintre varful degetului mare shi al celui mic departate la maximum unul de altul (aproximativ 2528 centimetri). ◊ De o ~ de marime foarte mica sau foarte mare (in functzie de dimensiunile obiectului comparat cu palma). O ~ de pamant (sau de loc) o suprafatza de pamant (sau o distantza) foarte mica. 4) Obiect cu care se bat covoarele; batator. [G.D. palmei] /<lat. palma

palma f. 1. partea dinauntru a mainii: a batut din palme; k in palma cu deamaruntul; 2. veche masura de lungime cat un lat de mana echivaland cu ⅛ dintr’un stanjen; 3. fig. mica intindere de pamant: o palma de loc; 4. lovitura cu palma: a da palme. [Lat. PALMA].

pálma f. pl. e (lat. palma vgr. paláme vgerm. folm; it. vpv. sp. pg. palma sic. parma npv. paumo fr. paume). Partea interna a miniĭ aceĭa cu care apucĭ: a bate din palme de bucurie. Lovitura cu palma maĭ ales peste obraz: a trage cuĭva o palma a primi o palma. Fig. Afront infringere morala: aceasta nereushita fu o mare palma pentru el. Masura de lungime cit e de la virfu degetuluĭ mic pina la virfu policaruluĭ tzinind palma intinsa (V. shchĭoapa). A opta parte din stinjen (V. stinjen). Fig. Mica intindere de pamint saŭ mica distantza: o palma de loc locuĭesc la o palma de loc departe de aicĭ. Neol. Ramura de palmier naturala imitata saŭ imaginata considerata k simbol al victoriiĭ: a repurta palma victoriiĭ (a triunfa). O palma de loc mica suprafatza saŭ distantza. A avea pe cineva in palma a fi pus mina pe el al fi prins ĭar el sa nu poata opune rezistentza. A tzine pe cineva in palme al purta in palme al ingriji asha in cit sa nu se deranjeze el p. nimica. A lua pe cineva la palme a incepe sal loveshtĭ cu palmele. Cit aĭ bate din palme intr’o clipa imediat. (Era odata shi maĭ este shi azĭ obiceĭu de a bate din palme k sa comanzĭ servitoruluĭ executziunea unuĭ ordin cum ar fi adusu cafeleĭ). K in palma neted fara zgruntzurĭ: ras k in palma drumu e neted k in palma. Cit par in palma nimica nimenĭ. Cind va prinde palma par nicĭodata. Palmele academice decoratziune care Academia franceza o acorda savantzilor saŭ artishtilor.

pálma s. f. g.d. art. pálmei; pl. pálme

pálma (a mainii ramura de palmier) s. f. g.d. art. pálmei; pl. pálme

palma pl. palme

PÁLMA s. v. limba mistrie.

PÁLMA s. 1. (ANAT.) mana (arg.) stachie. (TZine in ~ o moneda de 100 de lei.) 2. (pop. shi fam.) scatoalca (reg.) plesnet tapangea (Bucov. shi Transilv.) cleapsha (Munt.) leapsha (prin Mold. shi Bucov.) shtearsa (prin Mold.) shtarghie (prin vestul Transilv.) taiveritza (inv. shi fam.) calcavura. (Ia tras o ~ zdravana.) 3. (BOT.) palmaMaiciiDomnului (Orchis maculata) = (reg.) bujor iarbasharpelui limbacucului manaMaiciiDomnului; palmapamantului (Gymnadenia conopea) = (reg.) ura limbacucului manaMaiciiDomnului.

PALMA s. 1. (ANAT.) mina (arg.) stachie. (TZine in ~ o moneda de un leu.) 2. (pop. shi fam.) scatoalca (reg.) plesnet tapangea (Bucov. shi Transilv.) cleapsha (Munt.) leapsha (prin Mold. shi Bucov.) shtearsa (prin Mold.) shtarghie (prin vestul Transilv.) taiveritza (inv. shi fam.) calcavura. (Ia tras o ~ zdravana.) 3. (BOT.) palmaMaiciiDomnului (Orchis maculata) = (reg.) bujor iarbasharpelui limbacucului minaMaiciiDomnului; palmapamintului (Gymnadenia conopea) = (reg.) ura limbacucului minaMaiciiDomnului.

palma s. v. LIMBA. MISTRIE.

pálma (pálme) s. f. 1. Partea interioara a miinii de la incheietura cu antebratzul pina la virful degetelor. 2. Lovitura data cu palma. 3. Masura inv. de lungime valorind 02458 in Munt. shi 027875 in Mold. sau 1/8 dintrun stinjen. Mr. megl. palma istr. pǫme. Lat. palma (Pushcariu 1249; CandreaDens. 1312; REW 6171) cf. alb. pëlamë it. cat. sp. port. palama prov. pauma fr. paume. Este dubletul lui palma s. f. (ram de palmier) din fr. palme inv. shi in forma palm. Der. palmac s. n. (Mold. 1/8 dintro palma) probabil din ngr. παλμάϰι it. palmo (Hesseling 37) sau din tc. parmak „deget” (Tiktin) cf. cuman. barmac „deget” (cf. Pushcariu Dim. 118) incrucishat cu palma; palmash s. m. (muncitor care dispune doar de bratzele sale ziler); palmui vb. (a da palme); palmuiala s. f. (lovitura cu palma). Der. neol. (din fr.) palmat adj.; palmier s. m.; palmiped s. m. Din rom. provine tzig. palma (Wlislocki 107).

palma palme s. f. o mie de lei.

PALMA gajba ghioaga laba laboantza labutza stachie.

a bate laba / palma expr. a cadea la invoiala.

a cunoashte can palma expr. a cunoashte la perfectzie.

a da (cuiva) o palma expr. a imprumuta (cuiva) o mie de lei.

a face bataturi in palma expr. (iron.) a se masturba.

a purta pe palme (pe cineva) expr. a ingriji foarte bine (fatza de cineva); a rasfatza (pe cineva).

a rade (cuiva) o palma expr. a da (cuiva) o palma.

al manca palma expr. a avea chef de bataie a fi dornic sa se bata.

cand mio creshte par in palma expr. niciodata.

cu palman cur expr. (vulg.) cu mana goala fara cele necesare.