24 de definitzii pentru ushor (stalp)
din care- explicative (16)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- specializate (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
USHÓR1 ushori s. m. Fiecare dintre cei doi stalpi verticali de care se prind canaturile portzii sau ale ushii; partzile laterale ale tocului ushii sau ferestrei. [Var.: usciór ushciór s. m.] Lat. osteolum.
USHÓR1 ushori s. m. Fiecare dintre cei doi stalpi verticali de care se prind canaturile portzii sau ale ushii; partzile laterale ale tocului ushii sau ferestrei. [Var.: usciór ushciór s. m.] Lat. osteolum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ushor1 [At: HERODOT (1645) 74 / V: oshtior sn (inv) umsh~ sm unsh~ sm urcior sm urshor sm uscior smn ustior sm (nob) ~oara sf ushcior smn (reg) ushtior ushtor omsh~ sm / Pl: ~i sm (reg) ~oare sn / E: ml osteolum] 1 sm (rar) sn Fiecare dintre cei doi stalpi verticali de care se prind canaturile portzii sau ale ushii (1) Si: (reg) rost1 tarshoc. 2 sm (rar) sn (Pex) Tocul de lemn al ushii sau al ferestrei Si: (reg) rost1 tarshoc. 3 sm (rar) sn (Inv; reg) Stalp. 4 sm (rar) sn Barna1 (1). 5 sm (rar) sn Grinda (1). 6 sm (Reg) Fiecare dintre stalpii care sustzin acoperishul shopronului ce adaposteshte joagarul. 7 sm Fiecare dintre stalpii intre care se mishca jugul joagarului. 8 sm (Mar) Fiecare dintre cei patru stalpi care se bat pe fundul paraului shi care stavilarul morii se coboara shi se ridica. 9 sm (Reg) Lemnul de deasupra apei care prinde capetele bogdanilor la moara. 10 sm (Reg) Fiecare dintre bucatzile de lemn prinse la capete in tarcoalele prasnelului de la moara shi care se angreneaza cu maselele rotzii. 11 sm (Reg) Latunoaie la pilugii de la piua de postav. 12 sm (Reg) Scandura fixata in tocul ushii care se scoate cand este cazul pentru a largi intrarea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ushor4 ~oara [At: (ante 1550) CUV. D. BATR. II 416/3 / V: (reg) ish~ a (irg) i~ a av (inv) iushur av ushur a av (ivp) ushure a av / Pl: ~i ~oare a / E: *iu (<ml levis) + shor] 1 a (Ioc greu) Care are greutate mica redusa. 2 a (Fiz; d. materiale) Cu greutate specifica mica. 3 a (Is) Industrie ~oara Industrie care are k obiect productzia de textile confectzii incaltzaminte produse de sticla produse finite de materiale plastice etc. 4 a (Is) Categorie ~oara Categorie de box haltere shi lupte care cuprinde sportivii cu greutatea corpului intre 57 shi 61 de kg. 5 a Care nu poarta greutatzi Si: neimpovarat Si: (rar) ushuratic (1). 6 a Care este eliberat de ceva. 7 a Care nu (mai) este obsedat de ceva. 8 a (Ie) (A fi) cu inima ~oara (A fi) bine dispus. 9 a (Iae) A fi linishtit. 10 a (Inv; ie) A fi ~ din bir A fi scutit de bir. 11 a (Ivr) Fara alai. 12 a (D. trupe) Care poarta armament putzin avand posibilitatea de a se deplasa repede. 13 a (Fig; d. persoane) Fara bani Si: lefter. 14 a (Fig; d. starea materiala) Precar. 15 s (Ie) A ramane pe ~ A ramane fara bani. 16 a (Iae) A ajunge lefter. 17 a (D. alimente) Care se digera cu ushurintza. 18 a Iute. 19 a (Ie) A fi ~ de (sau la) cap (sau minte) sau a avea un cap ~ A pricepe cu ushurintza. 20 a (Iae) A fi deshtept. 21 a (Ie) (A fi) ~ de picior (A fi) sprinten la mers. 22 a (Ie) A fi ~ la fuga A fugi repede. 23 a (Reg; ie) A fi ~ de gura A fi vorbaretz. 24 a (Inv; ie) (A fi) ~ la... (A fi) indemanatic la... 25 a Suplu. 26 a Gingash (1). 27 a (D. pas; pex d. mers) Facut in varful picioarelor. 28 a Fara zgomot. 29 a Lin. 30 a (Ioc adanc apasat; d. urme linii) Care este (sau pare a fi) facut dintro apasare slaba sau de un corp cu greutate mica. 31 a (D. culori) Slab nuantzat Si: shters estompat (1) spalacit. 32 a Redus k volum amploare intensitate consistentza Si: slab. 33 a Abia perceptibil Si: mic putzin slab. 34 a (D. somn; ioc adanc greu) Din care te trezeshti cu ushurintza la orice zgomot sau mishcare. 35 a (Pex) Odihnitor. 36 a (D. reliefuri) Lin. 37 a (D. tzesaturi) Fin1 (3). 38 a Care este lesne de indurat Si: suportabil. 39 a (D. anotimpuri) Moderat. 40 a (D. boli) Lipsit de gravitate. 41 a (D. obligatzii materiale pretzuri etc.) Care nu impovareaza Si: mic neinsemnat. 42 a (D. legi pedepse) Lipsit de severitate Si: indulgent. 43 a (D. trai viatza) Fara greutatzi materiale Si: comod1 (4) placut. 44 sn (Inv) Ushurare (3). 45 sn (Inv) Mila. 46 a Care nu prezinta greutatzi Si: simplu. 47 a Care se poate realiza fara dificultatzi Si: simplu. 48 a (Is) Muzica ~oara Gen muzical cult (vocal sau instrumental) larg accesibil publicului prin caracterul melodios distractiv prin tematica direct legata de preocuparile sentimentele aspiratziile oamenilor. 49 a (inv; ila) ~ la credintza Care poate fi convins fara dificultate Si: credul (2) naiv. 50 a (Reg) Care se poate face fara dificultatzi Si: lesnicios. 51 a (Irg; ilav) Pe (sau cu din) ~ sau cu ~ul Cu ushurintza Si: lesne comod1 (5). 52 sn (Inv; ilav) Mai cu i~ Mai degraba Si: preferabil. 53 sn (Reg; ilav) Din ~ Cu grija Si: incetishor. 54 sn (Reg; ie) A lasa (pe cineva) (mai) pe ushure A acorda (cuiva) conditzii (mai) convenabile. 55 sn (Reg; ie) A lua (pe cineva) pe ushure A lua (pe cineva) pe ocolite. 56 a (D. dramuri) in stare buna Si: practicabil. 57 a (D. drumuri) Pe care se poate circula fara dificultatzi Si: practicabil. 58 a Lipsit de importantza Si: neinsemnat. 59 a (D. oameni shi manifestarile lor) Lipsit de seriozitate Si: ushuratic (3) flushturatic (2) frivol (1) superficial. 60 a (Is) Femeie de moravuri ~oare sau (iuz) femeie ~oara Femeie cu o atitudine care contravine moralei. 61 a (Ie) ~ de (sau la) minte Lipsit de judecata Si: superficial flushturatic (2). 62 a Lipsit de profunzime Si: ushurel (34). 63 sn (Inv) Netemeinicie. 64 av Fara zgomot Si: incet domol (22) lin. 65 av Fara duritate Si: incet domol (11). 66 av Putzin. 67 av Cu grija. 68 av Cu atentzie. 69 av Fara efort Si: comod1 (5) simplu (inv) cu ushuratate cu ushurintza. 70 av (Ie) (Reg) Ai fi (cuiva) ~ A o duce bine. 71 av (Ie) A se lasa ~ A ceda fara multa impotrivire. 72 av (Inv; ie) Al lasa (pe cineva) ~ Al solicita putzin. 73 av Vioi. 74 av Abia schitzat Si: putzin. 75 av (Ie) A se imbraca ~ A se imbraca cu haine putzine subtziri. 76 av (Inv; if iushor iushur) Fara severitate Si: moderat. 77 av Fara seriozitate Si: ushuratic (3). 78 av Cu ushuratate Si: ushuratic (4). 79 av (Ie) A lua ~ un lucru sau a trece ~ peste un lucru A nu da importantza cuvenita unui lucra. 80 av (Ie) A lua viatza ~ A trece cu nepasare peste orice. 81 av (Iae) A nushi face griji.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
USHÓR3 ushori s. m. Fiecare dintre cei doi stilpi verticali de care se prind (direct sau prin intermediul unui toc) canaturile portzii sau ale ushii; partzile laterale ale tocului ushii sau (rar) ale ferestrei. Raziminduse de ushorul ushii ishi trase una dupa alta repede incaltzamintele de imprumut. SADOVEANU O. VII 149. Nu se mai cunoshtea pe din afara nici usha nici ushori. CREANGA P. 255. Cu zgomot sare poarta din vechii ei ushori. EMINESCU O. I 93. Variante: usciór (V. ROM. septembrie 1953 181 CAMIL PETRESCU O. II 470) ushciór (REBREANU P. S. 162) ushtiór (PAMFILE I. C. 29) ushchiór (SLAVICI N. II 177) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
USHÓR3 ~i m. Fiecare dintre cei doi stalpi care sprijina usha; parte laterala a tocului unei ushi. /<lat. osteolum
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
1) ushór (est) shi ushcĭór (vest) m. (lat. ostiolum pop. *ustiólum dim. d. ostium ustium usha; it. usciuolo pv. ussol pg. ixó). Laturile verticale ale cadruluĭ ushiĭ orĭ ferestreĭ: statea rezemat de ushor. V. prag shi toc 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
USCIÓR s. m. v. ushor1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
USCIÓR s. m. v. ushor1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
USHCIÓR s. m. v. ushor1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
USHCIÓR s. m. v. ushor1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
ushur2 ~a a av vz ushor4
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
USCIÓR s. m. v. ushor3.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
USHCHIÓR s. m. v. ushor3.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
USHCIÓR s. m. v. ushor3.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
USHTIÓR s. m. v. ushor3.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
uscior m. stalp de care e prinsa usha: cu sgomot sare poarta din vechii ei usciori EM. [Lat. OSTIOLUM].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ushcĭór V. ushor 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ushúr shi ushór n. pl. urĭ (turc. üshür pop. öshür dejma d. ar. ’üšr al zecelea). Vechĭ. Dejma care o dadeaŭ Tatariĭ p. productziunile pamintuluĭ lor din Moldova (Basarabia). Azĭ. Mold. (ushur). Uĭum. V. alim.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ushór2 s. m. pl. ushóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ushór s. m. pl. ushóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ushor (nu: ushcior)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
ushor (pervazul ushii) ri sb.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
USHÓR s. (CONSTR.) (inv. shi reg.) stalp (reg.) rost. (~ la o usha.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
USHOR s. (CONSTR.) (inv. shi reg.) stilp (reg.) rost. (~ la o usha.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
ushór ushori s.m. (reg.) Stalp vertical de care se prind canaturile ushii shi ale ferestrei la casele tzaraneshti: „Largai ushantre ushori / Trecetzi hodinitzi feciori” (Biltziu 1990: 65; Rogoz). Lat. osteolum „portitza” (Scriban DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ushór i s.m. Stalpi verticali de care se prind canaturile ushii shi ale ferestrei la casele tzaraneshti: „Largai ushantre ushori / Trecetzi hodinitzi feciori” (Biltziu 1990: 65; Rogoz). Lat. ostiolum „portitza” (cf. Cipariu Pushcariu DEX).
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ushor, ushorisubstantiv masculin
- 1. Fiecare dintre cei doi stalpi verticali de care se prind canaturile portzii sau ale ushii; partzile laterale ale tocului ushii sau ferestrei. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Raziminduse de ushorul ushii ishi trase una dupa alta repede incaltzamintele de imprumut. SADOVEANU O. VII 149. DLRLC
- Nu se mai cunoshtea pe din afara nici usha nici ushori. CREANGA P. 255. DLRLC
- Cu zgomot sare poarta din vechii ei ushori. EMINESCU O. I 93. DLRLC
-
etimologie:
- osteolum DEX '09 DEX '98 NODEX