OSPẮTZ ospetze s. n. Masa mare imbelshugata (organizata in diferite imprejurari festive); petrecere cu masa mare; ospetzie banchet. ♦ (Inv. shi pop.) Masa mancare imbelshugata. [Pl. shi: ospatzuri] Lat. hospitium.

ospatz sn [At: CORESI EV. 364 / V: (ivp) us~ (reg) uspetz / Pl: ~petze shi (rar) ~uri / E: ml hospitium] 1 (Ivp) Masa mare imbelshugata organizata cu ocazia unui eveniment festiv a unei cununii a unei sarbatori etc. 2 (Ivp) Petrecere cu masa mare. 3 (Reg; is) ~ul feciorilor Petrecere cu mancare shi bautura facuta in trecut de tinerii de la tzara la inceputul cashlegilor. 4 (Reg; is) ~ul turcei Petrecere la care flacaii satului invita fetele din casele unde au colindat. 5 (Reg; is) Uspatzul mortului Pomana. 6 (Reg) Petrecere cu mancare shi bautura care se face in prima saptamana dupa nunta. 7 (Ivp) Mancare. 8 (Ivp) Hranire din abundentza. 9 (Inv; ie) A pune ~ A da de mancare shi de baut S: a ospata (1). 10 (Reg; ie) A se pune la ~ A se asheza la masa. 11 (Iae) A manca. 12 (Reg; ie) A merge pe (sau in) ~ A fi invitat la masa. 13 (Trs) Nunta.

OSPẮTZ ospetze s. n. Masa mare imbelshugata (organizata in diferite imprejurari festive); petrecere cu masa mare; ospetzie banchet. ♦ Masa mancare imbelshugata. [Pl. shi: ospatzuri] Lat. hospitium.

OSPẮTZ ospetze s. n. Masa mare imbelshugata (organizata de obicei cu ocazia unui eveniment a unei sarbatori mai ales a unei cununii); petrecere cu masa mare. V. banchet. Mura cinta la ospetzele boiereshti. GALACTION O. I 70. Satzi povesteasca el ce mari ospetze Ce mindre nuntzi ce luminate fetze Vazura ochii sai odinioara. IOSIF P. 29. Imparatul facu un ospatz foarte mare. CREANGA P. 231. ♦ Masa mincare. Pe subt shure shi la vatra bordeiului ospatzul shi paturile se gatesc. ODOBESCU S. III 18. SHi pe iarba sashezau De ospatz k sapucau. JARNÍKBIRSEANU D. 312. Pl. shi: ospatzuri (GOLESCU I. 97 SHEZ. II 206). Varianta: (neobishnuit) ospétz (MACEDONSKI O. III 96) s. n.

OSPẮTZ ~étze n. Petrecere cu multzi oaspetzi oferita cu ocazia unui eveniment (fericit); chef. /<lat. hospitium

ospatz n. masa mare: petrece in ospetze. [Lat. HOSPITIUM].

ospắtz n. pl. etze (lat. hŏspĭtium ospitalitate. V. ospiciŭ). Banchet prinz orĭ cina bogata shi vesela. Vechĭ shi uspatz.

ospắtz s. n. pl. ospétze

ospatz s. n. pl. ospétze

OSPATZ s. 1. v. banchet. 2. v. chef.

OSPATZ s. v. masa mancare.

OSPATZ s. 1. banchet masa praznic praznuire prinz (livr.) festin (rar) ospetzie (pop.) prinzare. (Un mare ~ dat in cinstea invitatzilor.) 2. benchetuiala chef petrecere praznic praznuire (pop.) benchet chiolhan refenea zaiafet (inv. shi reg.) petrecanie (Mold.) guleai. (Un ~ de pomina.)

ospatz s. v. MASA. MINCARE.

SALA DE OSPÉTZE s. v. sala de mese sala de mancare sufragerie.

sala de ospetze s. v. SALA DE MESE. SALA DE MINCARE. SUFRAGERIE.

ospắtz (pétze) s. n. Masa banchet. Mr. uspetz. Lat. hospitium (Pushcariu 1230; CandreaDens. 1276; REW 4200) cf. ngr. σπίτι alb. štëpi „casa” (Rosetti I 170 crede k numai in rom. sa pastrat cuvintul lat.). Pentru semantism cf. Todoran Dacor. XI 128. Cf. oaspete. Der. ospetzie s. f. (ospitalitate); ospetzime s. f. (adunare de musafiri). Der. neol. ospiciu s. n. din fr. hospice; ospitalier adj. din fr. hospitalier; ospitalitate s. f. din fr. hospitalité.

OSPATZ. Subst. Ospatz ospatare ospatat (rar) ospetzie (rar) regal (inv.) simpozion (ant.) masa mesishoara (dim.) cinste chef chefuletz (dim. fam.) chefushor (fam.) petrecere sindrofie (fam.) dineu cocteil receptzie banchet benchetuiala (fam.) benchet (pop.) tambalau (fam.) chiolhan (pop. shi fam.) zaiafet zamparalic (turcism inv.) guleai (inv. shi pop.) agapa festin (livr.). Oaspete musafir invitat comesean conviv (livr.). Musafirlic (inv. depr.). Vb. A da un ospatz a da o masa a da o receptzie a oferi un dineu a invita la un cocteil. A se ospata (inv. shi pop.) a petrece a petrece in ospetze (in chefuri) a chefui a face chef a trage un chef (un chiolhan) a se incinge la chef a benchetui (fam.). V. alimentatzie amuzament betzie placere.