OSPẮTZ ospetze s. n. Masa mare imbelshugata (organizata de obicei cu ocazia unui eveniment a unei sarbatori mai ales a unei cununii); petrecere cu masa mare. V. banchet. Mura cinta la ospetzele boiereshti. GALACTION O. I 70. Satzi povesteasca el ce mari ospetze Ce mindre nuntzi ce luminate fetze Vazura ochii sai odinioara. IOSIF P. 29. Imparatul facu un ospatz foarte mare. CREANGA P. 231. ♦ Masa mincare. Pe subt shure shi la vatra bordeiului ospatzul shi paturile se gatesc. ODOBESCU S. III 18. SHi pe iarba sashezau De ospatz k sapucau. JARNÍKBIRSEANU D. 312. Pl. shi: ospatzuri (GOLESCU I. 97 SHEZ. II 206). Varianta: (neobishnuit) ospétz (MACEDONSKI O. III 96) s. n.